demență

5 minute de exerciții fizice zilnic pot reduce riscul de demență. Un studiu sugerează că acest minim de efort poate avea efecte inclusiv asupra adulților aflați la o vârstă mai înaintată, care prezintă un grad de fragilitate.

Activitățile sociale frecvente pot reduce cu 38% riscul de demență. Un studiu sugerează că menținerea unei vieți sociale active poate crește speranța de viață și poate îmbunătăți sănătatea generală. Oamenii de știință au monitorizat mai mulți adulți aflați la o vârstă mai înaintată.

Persoanele care intră mai târziu în faza de somn REM pot avea un risc mai ridicat de demență. Un studiu sugerează că oamenii cărora le ia mai mult timp să înceapă să viseze pot avea șanse mai ridicate să dezvolte această tulburare neurologică.

Cafeaua poate reduce riscul de demență. Oamenii de știință au descoperit că varianta neîndulcită și cofeinizată a acestei băuturi poate avea efecte benefice asupra creierului. Aceasta poate diminua riscul de boală Parkinson și boală Alzheimer.

Antibioticele, antiviralele și vaccinurile ar putea combate demența. Cercetătorii sunt de părere că o bună parte dintre medicamentele existente aprobate se pot administra cu scopul de a preveni și trata alte probleme de sănătate.

Numărul cazurilor de demență la persoane cu vârste peste 55 de ani s-a dublat. În cadrul realizării unui studiu, oamenii de știință au monitorizat evoluția acestei tulburări neurologice în rândul populației. Monitorizarea s-a desfășurat pe parcursul a câteva decenii.

Carnea roșie procesată poate crește cu 13% riscul de demență. Pe lângă influența pe care o poate avea asupra declinului cognitiv, acest aliment poate cauza un impact negativ asupra mai multor aspecte ale sănătății organismului.

Alimentele pe bază de grăsimi saturate și carbohidrați procesați pot crește cu 84% riscul de demență. Scorurile mari ale Indicelui Inflamator Dietetic (IID) se pot asocia cu o incidență ridicată a demenței din toate cauzele, în special a demenței provocate de boala Alzheimer (BA).

Singurătatea poate crește cu 31% riscul de demență. Cercetătorii au descoperit că această stare emoțională, dacă se menține constant, poate afecta sănătatea creierului, inclusiv funcțiile cognitive. Un studiu a demonstrat că menținerea conexiunilor sociale ocupă un rol important pentru a preveni afecțiunile neurologice.

Pierderea masei musculare poate crește riscul de demență. Oamenii de știință au observat că sarcopenia poate afecta sănătatea creierului. Rezultatele au fost prezentate în cadrul Radiology Conference and Annual Meeting din Chicago.

Boala Alzheimer poate afecta creierul în două faze distincte. În cadrul unei noi lucrări științifice, cercetătorii au folosit o tehnologie avansată de scanare a acestui organ. Aceasta a avut scopul de a stabili dacă boala poate produce efecte dăunătoare înainte de apariția simptomelor.

Fluctuațiile nivelurilor de colesterol pot crește riscul de demență, mai ales dacă aceste schimbări se produc în fiecare an. Un nou studiu arată că pot favoriza apariția declinului cognitiv, chiar dacă pacienților nu li se modifică medicația.

Consumul de nuci se poate asocia cu un risc mai scăzut de demență. Oamenii de știință au evaluat în cadrul unui studiu recent rolul acestor alimente vegetale în dieta persoanelor în vârstă. Aceasta a avut rolul de a stabili dacă pot fi folosite în conceperea unor metode de prevenție.

Starea de somnolență pe parcursul zilei poate fi un semn precoce al demenței. Oamenii de știință au analizat persoanele aflate la o vârstă mai înaintată pentru a vedea dacă există semne, care pot indica dezvoltarea acestei afecțiuni neurologice.

Una dintre etapele somnului poate reduce riscul de demență. Acest risc poate crește pe măsură ce înaintezi în vârstă dacă nu dormi suficient în timpul etapei de somn cu unde lente. Oamenii de știință au examinat ce efecte poate avea acest obicei pe termen lung.

Una dintre cele mai mari temeri legate de înaintarea în vârstă este declinul memoriei și gândirii. Deși face parte din procesul natural de îmbătrânire, el poate fi un semn al demenței atunci când devine sever și afectează viața de zi cu zi. Află care este cel mai utilizat test pentru demență și cum se interpretează.

Când urmăm o dietă echilibrată, creierul funcționează cel mai bine. Obiceiurile alimentare sănătoase ne pot ajuta să prevenim declinul cognitiv și demența pe măsură ce înaintăm în vârstă, susține un nou studiu. Află ce alimente conține cea mai bună dietă pentru creier. 

Când boala Alzheimer și alte forme de demență sunt depistate în stadiu timpuriu, tratamentele disponibile pot încetini progresia lor, iar cei afectați se pot bucura de o calitate bună a vieții pentru o perioadă mai lungă de timp. Citește despre semnul care prezice demența cu peste un deceniu înainte de apariția problemelor de memorie și altor simptome specifice.

Accidentul vascular silențios are simptome mai subtile și mai dificil de recunoscut decât cele ale unui AVC obișnuit. Deși poate părea inofensiv, el produce leziuni cerebrale cu urmări pe termen lung. Află care sunt simptomele unui AVC silențios și de ce este important să fie depistat și tratat.

Boala Alzheimer ar putea fi diagnosticată cu peste un deceniu înainte de a deveni simptomatică. Cercetătorii au descoperit semnele bolii Alzheimer în sânge din stadiile timpurii de evoluție. Eficiența tratamentelor este mult mai ridicată în etapele incipiente ale maladiei.

Problemele de somn, în general, pot contribui la dezvoltarea și progresia demenței, dar o etapă anume a somnului are un rol decisiv în apariția acestei maladii, potrivit unui nou studiu. Iată cum explică cercetătorii legătura dintre demență și somn.

Pierderea memoriei nu este singurul simptom al demenței. Ea afectează multe alte funcții importante, cum ar fi gândirea, comunicarea, comportamentul sau personalitatea. Află cum să recunoști primele semne ale demenței la membrii familiei sau la prieteni și ce schimbări de comportament sunt un semnal de alarmă.

Persoanele cu boala Alzheimer în stadiu incipient au anumite dificultăți în timpul mersului, au observat cercetătorii în cadrul unui studiu. Problemele de mers ar putea fi considerate un indicator timpuriu al maladiei și pot ajuta la diagnosticarea sa precoce.

Alzheimer este cea mai cunoscută și cea mai răspândită formă de demență, dar există multe alte tipuri de demență care afectează memoria, gândirea și capacitatea de a lua decizii. Află care sunt cele mai frecvente și prin ce diferă.

Dificultatea de a-ți aminti informații recente este printre primele semne de Alzheimer, dar nu singurul. Boala afectează treptat și alte funcții cognitive. Află care sunt semnele de avertizare în stadiul incipient și cum se manifestă în fazele avansate. 

Aromaterapia poate îmbunătăți gândirea, memoria și somnul la vârste înaintate, potrivit unui nou studiu. Anumite parfumuri stimulează funcțiile cognitive și încetinește apariția demenței odată cu înaintarea în vârstă. Iată care sunt cele mai eficiente arome.

Cercetătorii au descoperit că un anumit tip de antrenament cerebral reduce riscul de demență la persoanele în vârstă, fără probleme de sănătate, cu până la 29%. Antrenamentul, numit „viteza de procesare”, este conceput pentru a îmbunătăți viteza și acuratețea atenției vizuale a unei persoane. Uite cum să îți antrenezi creierul pentru a preveni apariția demenței.

Laxativele administrate cu regularitate pot crește cu peste 50% riscul de a dezvolta demență, semnalează un studiu. Declinul cognitiv este mai puternic pentru unele tipuri de laxative, susțin cercetătorii.