Una dintre cele mai mari temeri legate de înaintarea în vârstă este declinul memoriei și gândirii. Deși face parte din procesul natural de îmbătrânire, el poate fi un semn al demenței atunci când devine sever și afectează viața de zi cu zi. Află care este cel mai utilizat test pentru demență și cum se interpretează.
Reclamă
Îmbătrânirea afectează indivizii în mod diferit. Mulți oameni își mențin abilitățile cognitive până la vârste înaintate. Alții, în schimb, experimentează modificări subtile ale memoriei, limbajului, atenției și concentrării care fac parte din procesul normal de îmbătrânire.
Care sunt cauzele demenței
Pe măsură ce înaintezi în vârstă, volumului creierului se diminuează, în special în regiunile care controlează funcțiile cognitive. Numărul de neuroni scade ușor, dar fără să provoace probleme cognitive semnificative.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Dacă problemele de memorie și/sau de gândire devin mai severe și încep să interfereze cu activitățile de zi cu zi, ele pot semnala demența. Acest termen descrie deteriorarea funcțiilor cognitive și include un set de simptome provocate de boli care afectează creierul.
Cea mai frecventă cauză a demenței este boala Alzheimer, responsabilă pentru 60-70% din totalul cazurilor. Conform organizației caritabile Alzheimer’s Society, din Marea Britanie, alte cauze comune includ:
Reclamă
- demența vasculară;
- demența fronto-temporală;
- demența cu corpi Lewy;
- demența mixtă.
Cum se diagnostichează demența
Demența nu poate fi vindecată, dar sunt disponibile medicamente și terapii care îi pot încetini progresia. Dacă este depistată în stadii timpurii, persoana afectată își poate menține funcțiile cognitive pe termen mai lung.
Diagnosticul demenței implică o evaluare complexă care include mai multe consultații, teste și investigații:
- O discuție cu pacientul și familia pentru identificarea modificărilor cognitive și comportamentale și pentru evaluarea istoricului medical personal și familial;
- Analize de laborator pentru a exclude alte afecțiuni care produc declin cognitiv, cum ar fi tulburările tiroidiene sau deficiențele unor vitamine, în special de B12;
- Investigații imagistice – RMN sau CT pentru vizualizarea structurii creierului și identificarea unor modificări cerebrale precum accidentul vascular cerebral, tumorile, traumatismele sau atrofia cerebrală;
- Teste cognitive standardizate pentru evaluarea memoriei, gândirii, atenției, limbajului și capacității de a desfășura sarcinile zilnice.
Teste cognitive pentru depistarea demenței
Problemele de memorie, comportament sau limbaj pot fi identificate prin teste de screening sau de diagnostic. Testele de screening sunt simple, rapide și ușor de efectuat, dar evaluează doar câteva arii cognitive și nu pot stabili un diagnostic. Acestea oferă o primă impresie asupra stării cognitive a unei persoane și ajută la identificarea persoanelor care au nevoie de o evaluare mai complexă.
Reclamă
Testele de diagnostic sunt mai aprofundate și evaluează toate domeniile cogniției. Acestea au o durată mai mare și sunt efectuate împreună cu un specialist neurolog, psihiatru sau psiholog.
Cele mai folosite teste cognitive pentru screeningul demenței sunt:
- Mini-Mental State Examination (MMSE) – un test pentru demență simplu și rapid, utilizat pe scară largă pentru evaluarea funcțiilor cognitive și depistarea unor posibile semne ale demenței;
- Montreal Cognitive Assessment (MoCA) – un test mai detaliat decât MMSE și poate identifica probleme cognitive mai subtile. Se folosește frecvent pentru depistarea tulburărilor cognitive ușoare, care pot fi un semn precoce al demenței;
- Testul ceasului – un test foarte simplu de screening în care pacientul trebuie să deseneze un ceas și să arate pe acesta o anumită oră. Acesta evaluează funcții cognitive, precum planificarea, orientarea spațială și percepția vizuală, dar nu confirmă diagnosticul de demență.
Ce este MMSE, cel mai popular test pentru demență
Testul MMSE a fost creat în 1975 și a devenit unul dintre cele mai utilizate și de încredere teste care poate depista posibile semne de demență chiar din stadii timpurii. El evaluează mai multe domenii cognitive:
- orientarea în timp și spațiu;
- memoria de scurtă durată;
- capacitatea de învățare;
- atenția;
- limbajul și capacitatea de comunicare.
Testul MMSE ar trebui aplicat în clinicile de neurologie, psihiatrie sau gerontologie, de către neurologi, psihiatri, geriatri sau psihologi clinicieni. Acești specialiști sunt instruiți să interpreteze corect rezultatele acestui test pentru demență în contextul stării generale de sănătate și cognitive a pacientului.
MMSE cuprinde mai multe întrebări și sarcini scurte, iar completarea lui durează 10-15 minute. Iată ce întrebări include și cum se notează răspunsurile:
Orientare
- În ce an suntem?
- Ce anotimp este?
- În ce lună suntem?
- În ce dată suntem astăzi?
- Ce zi a săptămânii este astăzi?
- În ce țară suntem?
- În ce județ/regiune suntem?
- În ce oraș/localitate suntem?
- Care este adresa/locul în care ne aflăm?
- La ce etaj al clădirii ne aflăm?
Notează cu un punct pentru fiecare răspuns corect (0 puncte pentru răspunsurile greșite).
Memorie imediată
Numește 3 obiecte fără legătură între ele, clar și lent, la un interval de aproximativ o secundă. Roagă pacientul să le repete. Exemplu: minge, mașină, om.
Fiecare cuvânt memorat la prima încercare se notează cu câte un punct.
Atenție și calcul
Roagă pacientul să scadă succesiv numărul 7 din 100 (100, 93, 86…). Oprește-l după 5 scăderi și notează cu câte un punct fiecare răspuns corect.
O altă variantă este să spună corect pe litere, în ordine inversă, un cuvânt format din 5 litere, cum ar fi avion. Notează cu câte un punct literele spuse corect în ordine inversă. Exemplu: noiva = 5 puncte, novai = 2 puncte.
Memorie pe termen scurt
Roagă pacientul să repete cele trei cuvinte prezentate anterior, pentru a evalua memoria pe termen scurt. Acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect, indiferent de ordine.
Astfel, se poate evalua memoria pe termen scurt.
Limbajul și comunicarea
Testează abilitatea pacientului de a numi obiecte. Arată un ceas de mână și roagă-l să îl denumească. Se acceptă „ceas de mână” sau „ceas”, dar nu se acceptă „ceas de perete” sau „timp”.
Repetă acest test pentru demență cu un stilou. Acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect.
Repetiția
Roagă pacientul să repete o propoziție după tine: „Nici dacă, nici și, nici dar”. Acordă un punct dacă repetă corect și exact.
Se acceptă doar o încercare.
Înțelegerea unor comenzi complexe
Roagă pacientul să respecte următoarele instrucțiunii:
- ia o coală de hârtie cu mâna stângă (mâna nedominantă);
- împăturește-o în două cu ambele mâini;
- pune hârtia pe podea.
Notează cu câte un punct fiecare comandă executată corect.
Citire
Scrie pe o coală de hârtie comanda „Închide ochii” cu litere mari. Cere-i pacientului să citească și apoi să facă ce scrie pe foaie.
Notează cu un punct doar dacă persoana testată închide ochii.
Scriere
Oferă-i pacientului un creion și o foaie și roagă-l să scrie orice propoziție completă pe această hârtie.
Dacă propoziția are sens, notează această sarcină cu un punct. Greșelile de ortografie nu se iau în considerare.
Copiere
Pe o coală de hârtie, desenează două pentagoane intersectate și roagă pacientul să le copieze exact așa cum sunt.
Acordă un punct pentru un desen copiat corect.
Interpretarea scorului MMSE
Scorul maxim care poate fi obținut la acest test pentru demență este de 30 de puncte. În funcție de acesta, se poate estima gravitatea afectării cognitive:
- 24-30 puncte: funcție cognitivă normală sau afectare cognitivă ușoară;
- 18-23 puncte: afectare cognitivă moderată, posibil semn de demență ușoară;
- 0-17 puncte: afectare cognitivă severă, posibil asociată cu stadii avansate ale demenței.
Un scor mic obținut la acest test pentru demență nu oferă automat un diagnostic. MMSE trebuie interpretat cu prudență și urmat de evaluări clinice mai detaliate, teste de laborator și imagistică pentru a confirma diagnosticul.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
