Antena

Problemele de mers ar putea fi un semn timpuriu de Alzheimer 

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 22 noiembrie 2023, 08:45

Persoanele cu boala Alzheimer în stadiu incipient au anumite dificultăți în timpul mersului, au observat cercetătorii în cadrul unui studiu. Problemele de mers ar putea fi considerate un indicator timpuriu al maladiei și pot ajuta la diagnosticarea sa precoce.

Reclamă

În boala Alzheimer, este cunoscut faptul că primele funcții afectate sunt memoria și gândirea. Afectarea funcțiilor motorii nu este printre simptomele incipiente și predominante. Boala începe de obicei cu deteriorarea funcțiilor cognitive și implică simptome precum:

  • pierderea memoriei recente;
  • dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite;
  • dificultăți la citit și scris;
  • probleme de planificare;
  • dificultăți în luarea deciziilor;
  • dificultăți în rezolvarea sarcinilor familiare;
  • dificultăți în desfășurarea activităților zilnice;
  • schimbări de dispoziție;
  • confuzie în privința timpului sau locului.

O echipă de cercetători de la University College London (UCL), Marea Britanie, a descoperit însă un alt simptom care apare în stadiul incipient al maladiei. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Persoanele care au boala Alzheimer pot întâmpina și anumite tulburări de mers. Mai exact, acestea au dificultăți în a schimba direcția în timpul mersului. Problema nu a fost observată și la vârstnicii sănătoși, cu deficite cognitive ușoare specifice vârstei, ceea ce i-a convins pe cercetători că problema ar fi specifică bolii Alzheimer. Prin urmare, problemele de mers ar putea fi considerate un indicator timpuriu al maladiei, este concluzia studiului publicat recent în revista de specialitate Current Biology.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii britanici au folosit realitatea virtuală și un model computațional pentru a analiza problemele de mers observate anterior la persoanele cu Alzheimer. Profesorul Neil Burgess și colegii săi din grupul Space and Memory, din cadrul Institute of Cognitive Neuroscience UCL, au împărțit participanții la studiu în trei categorii: 31 de participanți tineri și sănătoși, 36 de participanți mai în vârstă și sănătoși și 43 de subiecți cu deficite cognitive ușoare. Din ultimul grup, 11 persoane au avut rezultate pozitive ale biomarkerilor din lichidul cefalorahidian pentru boala Alzheimer. 

Reclamă

Cercetătorii au rugat toți participanții la studiu să parcurgă un traseu ghidat de conuri numerotate în timp ce purtau ochelari de realitate virtuală. Traseul era format din două segmente drepte conectate printr-o întoarcere. 

Participanții au primit sarcina de a reveni în punctul inițial de pornire fără a fi ghidați. Aceștia au efectuat testul în trei condiții diferite, menite să le pună la încercare abilitățile de orientare în spațiu. Realitatea virtuală a fost modificată de la mici detalii și până la eliminarea tuturor reperelor necesare pentru orientare. 

Echipa de cercetători a observat că persoanele cu deficite cognitive ușoare și biomarkeri pentru boala Alzheimer nu estimau corect întoarcerile pe traseu și simțul direcției era foarte variabil. Aceste probleme nu au fost identificate la ceilalți participanți la studiu, nici chiar la cei cu deficite cognitive ușoare, dar care nu prezentau biomarkeri pozitivi pentru Alzheimer.

Reclamă

Cercetătorii au concluzionat că tulburarea legată de mers este specifică persoanelor cu boala Alzheimer și nu apare în procesul normal de îmbătrânire. 

Cum pot ajuta problemele de mers la diagnosticarea bolii 

Dificultățile în timpul mersului observate în cadrul acestui studiu ar putea ajuta medicii să diagnosticheze mai devreme boala Alzheimer. „Descoperirea noastră oferă o cale nouă de diagnostic precoce al bolii Alzheimer țintit specific pe problemele de orientare spațială”, a spus Andrea Castegnaro, prim autor al studiului și cercetător la UCL Institute of Cognitive Neuroscience.

Următorul obiectiv al echipei de cercetare este să dezvolte teste practice care să fie integrate ușor în practica medicală. „Testele tradiționale de orientare spațială au adesea cerințe dificile de îndeplinit într-un mediu clinic. Cercetarea noastră se concentrează pe aspecte specifice ale orientării care se pot adapta la aceste constrângeri”, a declarat Castegnaro pentru Medical News Today.

Motivul pentru care persoanele cu Alzheimer pot avea dificultăți în orientarea spațială se datorează modificărilor cauzate de boală în hipocamp, regiune a creierului parțial responsabilă pentru memoria spațială, a explicat pentru aceeași publicație Ryan Glatt, antrenor personal și coach pentru sănătatea creierului și director al programului FitBrain din cadrul Pacific Neuroscience Institute din California. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Care sunt cele mai nocive alimente pentru creier. Neurologii avertizează că pot crește riscul de Alzheimer
Care sunt cele mai nocive alimente pentru creier. Neurologii avertizează că pot crește riscul de Alzheimer
Care sunt cele mai nocive alimente pentru creier. Neurologii avertizează că pot crește riscul de Alzheimer
Plimbările și socializarea susțin sănătatea creierului. Ce efecte pot avea împreună
Plimbările și socializarea susțin sănătatea creierului. Ce efecte pot avea împreună
Plimbările și socializarea susțin sănătatea creierului. Ce efecte pot avea împreună
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Reclamă
PARTENERI
Cozonac spirală de post
Rețete Fel De Fel
Cozonac spirală de post
Rețeta de cozonac spirală de post este potrivită atât pentru masa de duminică, cât și pentru sărbătorile din timpul postului. Este un desert simplu, aromat și aspectuos, care dovedește că preparatele de post pot fi la fel de generoase și pline de gust ca cele tradiționale. Cozonacul este unul dintre cele mai iubite preparate din bucătăria românească, nelipsit de pe mesele de sărbătoare și de la mesele de familie. În perioadele de post, gospodinele au adaptat rețeta tradițională astfel încât să păstreze aceeași bogăție de gust și aceeași textură fragedă, chiar și fără ouă, lapte sau unt. Din această dorință s-au născut numeroase variante de cozonac de post, unele simple, altele mai elaborate, cu umpluturi generoase sau forme deosebite. Un exemplu îl poți descoperi pe site la rețeta de cozonac de post cu umplutură mixtă. Este un cozonac foarte reușit, n-ai zice că nu conține ingrediente de origine animală. Aluatul este frumos colorat cu puțin turmeric. Sau poate te inspiră această rețetă de cozonac de post cu suc de portocale și glazură de cacao. Despre rețeta de cozonac spirală de post Cozonacul spirală este o variantă spectaculoasă, dar în același timp foarte ușor de realizat. În locul împletiturii clasice, foaia de aluat se întinde, se umple și apoi se rulează într-un sul care se răsucește ușor și se așază în tavă sub forma unei spirale. La final, când cozonacul este tăiat, fiecare felie dezvăluie cercuri frumoase de aluat și umplutură, dispuse concentric. Aspectul este deosebit, iar felia are o distribuție uniformă a umpluturii. În varianta de post, aluatul se bazează pe drojdie, apă sau lapte vegetal, ulei și zahăr. Coaja de citrice, vanilia sau romul sunt cele care dau aroma specifică, foarte apropiată de cea a cozonacului clasic. Pentru umplutură se poate folosi cacao, nucă măcinată, rahat sau chiar o combinație între acestea. În această rețetă, umplutura de cacao și nucă creează un contrast frumos cu aluatul pufos și ușor dulce. Un alt avantaj al acestei forme este faptul că aluatul crește uniform în tavă, iar cozonacul rămâne fraged și aerat. Spirala permite și porționarea foarte ușoară, fiecare felie fiind aproape identică. Descoperă mai jos lista de ingrediente și pașii necesari pentru a prepara și tu rețeta de cozonac spirală de post.
icon