Antena

Una dintre etapele somnului poate reduce riscul de demență. Oamenii de știință au examinat ce se întâmplă când nu te odihnești suficient

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 7 noiembrie 2024, 13:46

Una dintre etapele somnului poate reduce riscul de demență. Acest risc poate crește pe măsură ce înaintezi în vârstă dacă nu dormi suficient în timpul etapei de somn cu unde lente. Oamenii de știință au examinat ce efecte poate avea acest obicei pe termen lung.

Reclamă

Un studiu arată că peste 27% dintre persoanele care pierd 1% din somnul profund în fiecare an au șanse mai mari de a suferi de demență. Somnul cu unde lente este a treia etapă a unui ciclu de somn uman de 90 de minute. Acesta are o durată de aproximativ 20-40 de minute și este cel mai odihnitor. În perioada sa undele creierului și ritmul cardiac încetinesc și tensiunea arterială scade.

Una dintre etapele somnului poate reduce riscul de demență

Cercetarea a evaluat 346 de participanți la Framingham Heart Study în cadrul a două studii de somn. Datele au fost colectate între anii 1995 și 1998 și între anii 2001 și 2003. Între perioadele de testare a existat o medie de cinci ani, potrivit Science Alert.

Persoanele care au luat parte la studiu nu primiseră niciun diagnostic de demență la momentul efectuării sale din perioada 2001-2003. În 2020, aveau vârste de peste 60 de ani, cu o medie de 69 de ani. Cercetătorii i-au analizat pentru a stabili dacă există o legătură între somn și demență. Aceștia au comparat seturile de date colectate de la cele două studii polisomnografice și aprofundate despre somn. După aceea au monitorizat evoluția simptomelor de demență în rândul participanților până în anul 2018.

„Le-am folosit pentru a examina modul în care somnul cu unde lente s-a schimbat odată cu îmbătrânirea și dacă modificările procentului de somn cu unde lente au fost asociate cu riscul de demență până la 17 ani mai târziu.” a declarat neurologul Matthew Pase de la Universitatea Monash din Australia.

Riscul de demență poate fi influențat de factori asociați stilului de viață

În urma evaluării rezultatelor, concluziile oamenilor de știință au fost că pierderea somnului cu unde lente poate fi un factor de risc de demență modificabil, conform JAMA Network. Acesta poate fi influențat de stilul de viață al fiecărei persoane.

Pe parcursul celor 17 ani în care s-a desfășurat studiul, 52 de participanți au fost diagnosticați cu demență. Fiecare scădere procentuală a somnului cu unde lente pe an a fost asociată cu un risc mai ridicat cu 27% de a dezvolta demență și cu un risc cu 32% mai mare de demență din cauza bolii Alzheimer.

Rata pierderii somnului cu unde lente s-a accelerat după vârsta de 60 de ani. Aceasta a atins un vârf, când oamenii implicați au ajuns la vârste cuprinse între 75 la 80 de ani. Ulterior a încetinit, potrivit CNN Health.

Persoanele care nu s-au mai odihnit suficient în etapa de somn profund au prezentat o predispoziție de a suferi de boli cardiovasculare, a-și administra medicamente care afectează somnul și a moșteni o genă care îi face să fie mai expuși riscului de Alzheimer.

Un alt studiu arată că pierderea sensibilității vizuale poate indica prezența simptomelor de demență cu 12 ani înainte de a primi un diagnostic. Sensibilitatea vizuală înseamnă capacitatea de a simți și procesa informații vizuale. De asemenea, pierderea memoriei poate apărea mai târziu în boala Alzheimer, după apariția altor semne.

Te-ar mai putea interesa și
De ce n-ar trebui să stai pe telefon când ești la toaletă. Medicii spun să renunți la acest obicei
De ce n-ar trebui să stai pe telefon când ești la toaletă. Medicii spun să renunți la acest obicei
De ce n-ar trebui să stai pe telefon când ești la toaletă. Medicii spun să renunți la acest obicei
Premieră națională: Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești – o cercetare a profilului psihologic al tinerilor cu potential înalt, lansată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României
Premieră națională: Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești – o cercetare a profilului psihologic al tinerilor cu potential înalt, lansată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României
Premieră națională: Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Românești – o cercetare a profilului psihologic al tinerilor cu potential înalt, lansată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României
Care sunt cele mai nocive alimente pentru creier. Neurologii avertizează că pot crește riscul de Alzheimer
Care sunt cele mai nocive alimente pentru creier. Neurologii avertizează că pot crește riscul de Alzheimer
Care sunt cele mai nocive alimente pentru creier. Neurologii avertizează că pot crește riscul de Alzheimer
Reclamă
PARTENERI
Dip de ulei de măsline cu brânză de capră, măsline și ierburi aromatice
Rețete Fel De Fel
Dip de ulei de măsline cu brânză de capră, măsline și ierburi aromatice
Unul dintre avantajele acestui preparat este modul de prezentare. În loc să amesteci toate ingredientele până obții o compoziție uniformă, așază-le pe un platou larg, astfel încât acestea să rămână vizibile. În acest fel, fiecare bucată de pâine poate aduna puțin din fiecare ingredient. Dipul se servește ca aperitiv înaintea mesei, alături de alte gustări, sau pregătește-l pentru o masă lejeră de weekend. Este potrivit pentru întâlniri cu familia, mese festive, brunch sau seri în care vrei să servești mai multe preparate mici. Pâinea integrală prăjită se potrivește foarte bine, dar poți folosi și baghetă, ciabatta, focaccia sau pâine rustică. Despre ingredientele folosite la acest dip de ulei de măsline Baza acestui dip este uleiul de măsline extravirgin, a cărui aromă trebuie să se simtă clar. Alege un ulei de bună calitate, cu gust plăcut și echilibrat. Uleiul se combină cu oțet balsamic alb și suc de lămâie, obținându-se un amestec proaspăt, ușor acid și potrivit pentru pâine. Brânza de capră aduce o consistență mai bogată și o aromă ușor sărată. Măslinele verzi adaugă o notă mediteraneeană și o textură plăcută. Pentru un contrast crocant, adaugă felii subțiri de mazăre sugar snap. Acestea nu trebuie gătite, deoarece își păstrează astfel prospețimea și textura. Dacă nu găsești acest tip de mazăre, poți folosi o cantitate mică de castravete crocant sau ridichi, adaptând astfel rețeta după ingredientele disponibile. Menta și mărarul proaspăt completează preparatul cu arome vegetale și răcoritoare. Usturoiul ras fin se distribuie foarte bine în ulei și oferă un gust discret, dar suficient de intens pentru a transforma dipul într-un aperitiv aromat. Coaja de lămâie adăugată la final accentuează prospețimea și echilibrează grăsimea uleiului și a brânzei.
icon