Când boala Alzheimer și alte forme de demență sunt depistate în stadiu timpuriu, tratamentele disponibile pot încetini progresia lor, iar cei afectați se pot bucura de o calitate bună a vieții pentru o perioadă mai lungă de timp. Citește despre semnul care prezice demența cu peste un deceniu înainte de apariția problemelor de memorie și altor simptome specifice.
Reclamă
Ochii sunt oglinda sănătății creierului, potrivit unor cercetători de la Universitatea Loughborough, din Marea Britanie. În urma unui studiu, aceștia au observat că problemele de vedere pot fi unul dintre primele semne ale maladiei Alzheimer și altor forme de demență.
Pierderea sensibilității vizuale este semnul care prezice demența cu 12 ani înainte de a fi diagnosticată, se arată în cercetarea publicată în revista Scientific Reports. Boala Alzheimer debutează cu mult timp înainte de apariția problemelor de memorie. Atunci când acestea devin vizibile, ea se află deja într-un stadiu avansat.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Vederea este afectată de Alzheimer mai devreme decât memoria
În cadrul studiului britanic, 8.623 de persoane sănătoase au fost monitorizate pe parcursul mai multor ani. Acestea au efectuat inițial un test de sensibilitate vizuală în care trebuiau să apese un buton imediat ce vedeau formându-se un triunghi într-un câmp de puncte în mișcare. Sensibilitatea vizuală se referă la capacitatea de a detecta și procesa informații vizuale.
Până la sfârșitul studiului, 537 de participanți au dezvoltat demență. Aceștia au fost mult mai lenți în identificarea triunghiului pe ecran decât persoanele care nu au primit diagnosticul de demență.
Reclamă
Plăcile toxice de beta-amiloid care duc la apariția bolii Alzheimer pot afecta mai întâi regiunile cerebrale care controlează vederea, au explicat autorii studiului pentru publicația The Conversation. Zonele din creier responsabile pentru memorie se deteriorează pe măsură ce boala progresează, susțin cercetătorii. Astfel, testele de vedere ar putea identifica boala mai devreme decât testele de memorie.
Ce probleme de vedere semnalează boala Alzheimer
Boala Alzheimer afectează și alte aspecte legate de procesarea vizuală, cum ar fi capacitatea de a vedea contururile obiectelor (denumită sensibilitate la contrast) și de a deosebi anumite culori. De exemplu, capacitatea de a vedea spectrul albastru-verde este afectată devreme în demență. „Aceste aspecte pot afecta viața oamenilor fără a fi conștienți imediat de ele”, notează autorii studiului.
Dificultatea de a ignora stimulii care distrag atenția vizuală
Un alt semn precoce al bolii Alzheimer observat de cercetătorii britanici este dificultatea de a ignora stimulii vizuali distractivi. Aceștia se referă la elemente vizuale din mediul înconjurător care captează atenția și afectează capacitatea unei persoane de a se concentra pe anumite sarcini sau activități. Exemple sunt persoanele sau obiectele care se mișcă în câmpul vizual, luminile intermitente sau culorile strălucitoare.
Reclamă
„Dacă demența face mai dificilă evitarea stimulilor distractivi, atunci, această problemă ar putea crește riscul de accidente de conducere – un lucru pe care îl investigăm în prezent la Universitatea Loughborough”, spun cercetătorii.
Dificultatea de a recunoaște fețele, semnul care prezice demența
Persoanele cu demență au dificultăți și în procesarea și recunoașterea fețelor noi, au mai observat autorii studiului britanic. Există un tipar specific pe care oamenii sănătoși îl urmează atunci când privesc fața unei persoane cu care vorbesc. Aceștia își mută privirea de la ochi la nas și apoi la gură. Acest tipar ajută la memorarea trăsăturilor feței și la recunoașterea ulterioară a persoanei respective.
La persoanele cu demență, „scanarea” feței interlocutorului nu urmează tiparul obișnuit. Privirea lor poate să nu focalizeze punctele esențiale ale feței și să fie dezordonată. Unii medici care tratează persoane cu demență le pot recunoaște după privire când le întâlnesc.
„Persoanele cu demență pot părea pierdute, deoarece nu își mișcă ochii în mod intenționat pentru a scana mediul, inclusiv fața persoanelor pe care tocmai le-au întâlnit. Prin urmare, ar fi logic să concluzionăm că, ulterior, ar fi mai puțin capabile să recunoască oamenii, deoarece nu au imprimat trăsăturile acestora”, detaliază cercetătorii.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
