Starea de somnolență pe parcursul zilei poate fi un semn precoce al demenței. Oamenii de știință au analizat persoanele aflate la o vârstă mai înaintată pentru a vedea dacă există semne, care pot indica dezvoltarea acestei afecțiuni neurologice.
Reclamă
Lucrarea a analizat 445 de adulți din comitatul Westchester aflat în New York. Aceștia au avut o vârstă medie de 76 de ani. Participanții au mers pe benzi de alergare pentru ca mersul lor inițial să poată fi înregistrat. După aceea au fost monitorizați anual din 2011 până în 2018.
Starea de somnolență pe parcursul zilei poate fi un semn precoce al demenței
Studiul susține că sindromul de risc cognitiv motor (MCR) s-ar putea manifesta înainte de a dezvolta alte simptome de demență. Prezența constantă a unor stări de somnolență zilnică și lipsa de entuziasm pentru desfășurarea activităților pot fi printre primele potențiale semne.
Dintre participanții care au suferit de stări de somnolență excesivă în timpul zilei și lipsă de entuziasm, 35,5% au dezvoltat sindromul de risc cognitiv motor. Persoanele care nu au avut aceste probleme s-au confruntat cu aceste simptome doar în proporție de 6,7%.
„Studiile anterioare au arătat o legătură între tulburările de somn și riscul de demență”, a spus autorul primului studiu, dr. Victoire Leroy, profesor asistent de medicină geriatrică la Spitalul Universitar Tours din Franța, conform CNN Health.
În cadrul studiului au fost colectate date anuale de la participanții, care și-au evaluat calitatea și cantitatea somnului. Aceștia au răspuns la întrebări cu privire la cele două săptămâni care au precedat evaluările.
Studiul a analizat mai multe aspecte asociate somnului
În general, este cunoscută ideea că lipsa somnului afectează capacitatea de regenerare a creierului, potrivit Times of India. Totodată, poate influența în mod negativ procesarea informației și eliminarea deșeurilor metabolice acumulate pe parcursul zilei. Dacă devin cronice, tulburările de somn pot crește riscul de a suferi de declin cognitiv și demență.
Cercetătorii au adunat detalii în cadrul a șapte componente ale Chestionarul Pittsburgh de Măsurare a Calității Somnului. Printre acestea s-au regăsit: calitate subiectivă a somnului, timpul necesar pentru a adormi, durata somnului, eficiența somnului (raportul dintre numărul total de ore de dormit și numărul total de ore în pat), tulburări de somn, utilizarea medicamente care induc somnul și disfuncții în timpul zilei.
Pe o durată de urmărire medie de aproximativ trei ani, 36 de participanți au dezvoltat sindromul de risc cognitiv motor. În comparație cu persoanele care s-au odihnit suficient, cele private de orele de somn necesare au prezentat un risc ușor mai mare de a suferi de aceste simptome. Dintre cele șapte componente ale somnului analizate separat, doar disfuncția în timpul zilei s-a evidențiat. Aceasta a fost asociată cu un risc de 3,3 ori mai mare.
Potrivit rezultatelor studiului din Neurology Journals, adulții în vârstă cu disfuncții în timpul zilei provocate de tulburări de somn prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta sindrom de risc cognitiv motor. În același timp, cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a valida mecanismele acestei legături.
De asemenea, un alt studiu a arătat că există un semn care apare cu 12 ani înainte a dezvoltarea demenței. Acesta este pierderea sensibilității vizuale, mai precis a capacității de a detecta și procesa informații vizuale.
