Antena

Boala Alzheimer poate afecta creierul în două faze distincte. Un studiu sugerează că poate produce efecte dăunătoare înainte de apariția simptomelor

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 15 noiembrie 2024, 13:43

Boala Alzheimer poate afecta creierul în două faze distincte. În cadrul unei noi lucrări științifice, cercetătorii au folosit o tehnologie avansată de scanare a acestui organ. Aceasta a avut scopul de a stabili dacă boala poate produce efecte dăunătoare înainte de apariția simptomelor.

Reclamă

La studiu au participat 84 de persoane, mai exact 33 de bărbați și 51 de femei. Aceștia au avut o vârstă medie de 88 de ani. Rezultatele au arătat că deteriorarea unui tip de celulă, numit neuron inhibitor, în timpul fazei incipiente poate declanșa problemele circuitului neuronal care stau la baza bolii.

Boala Alzheimer poate afecta creierul în două faze distincte

Oamenii de știință au arătat că o fază inițială timpurie a bolii Alzheimer se dezvoltă treptat și încet, conform SciTechDaily. Aceasta vizează doar un număr mic de tipuri de celule vulnerabile cu mult înainte ca bolnavii să sufere de probleme de memorie. Faza ulterioară se caracterizează prin leziuni larg răspândite, concomitente cu debutul simptomelor caracteristice ale bolii Alzheimer și o acumulare rapidă de plăci.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

9 dintre participanți nu sufereau de boala Alzheimer, 12 prezentau modificări neuropatologice ușoare ale bolii Alzheimer, 21 intermediare și 42 ridicate, potrivit Medical News Today.

„Una dintre provocările pentru diagnosticarea și tratarea bolii Alzheimer este că o mare parte din leziunile la nivelul creierului au loc cu mult înainte de apariția simptomelor. Capacitatea de a detecta aceste schimbări timpurii înseamnă că pentru prima dată putem vedea ce se întâmplă cu creierul unei persoane în primele perioade ale bolii”, a declarat Richard J. Hodes, director al NIH National Institute on Aging, instituția care a finanțat studiul.

Reclamă

Neuronii excitatori trimit semnale neuronale de activare către alte celule. Neuronii inhibitori trimit semnale de calmare altor celule. În mod tradițional, oamenii de știință au considerat că boala Alzheimer determină la început daune neuronilor excitatori. Autorii studiului din Nature Neuroscience au emis ipoteza modului în care pierderea neuronilor inhibitori SST ar putea declanșa modificări ale circuitelor neuronale ale creierului care pot cauza boala.

Cercetătorii continuă studiile asociate bolii Alzheimer

Studiul publicat în Nature Neuroscience a confirmat descoperirile anterioare. Acestea s-au axat pe modul în care boala Alzheimer poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății creierului. În plus, cercetătorii au observat multe schimbări care se pot manifesta pe parcursul bolii. Autorii săi speră că descoperirile lor pot duce la noi diagnostice și tratamente. Astfel, s-ar putea acționa asupra unor stadii specifice ale bolii.

Demența este o tulburare neurologică progresivă care afectează memoria, gândirea și comportamentul. Pe măsură ce simptomele avansează încep să afecteze calitatea vieții bolnavului. Boala Alzheimer este cea mai frecvent întâlnită formă de demență.

Reclamă

De cele mai multe ori, boala Alzheimer debutează cu o pierdere ușoară a memoriei, iar simptomele se agravează în timp. Persoanele aflate în stadiile ulterioare ale bolii Alzheimer își pierd capacitatea de a purta o conversație și de a îndeplini sarcini zilnice simple. Din acest motiv, deseori necesită îngrijire permanentă.

Pe lângă boala Alzheimer, există peste o sută de tipuri de demență. Printre alte tipuri de demență întâlnite se regăsesc: demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența fronto-temporală și demența mixtă.

Studiile anterioare au sugerat că efectele dăunătoare provocate de boala Alzheimer se întâmplă în mai multe etape. Acestea sunt caracterizate de creșterea nivelului de moarte celulară, inflamație și acumularea de proteine ​​sub formă de plăci și alte probleme de sănătate.

Te-ar mai putea interesa și
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Exercițiile fizice încetinesc evoluția bolii Alzheimer, dar cu unele limite
Excesul de carne roșie poate crește riscul de cancer colorectal. Oamenii de știință au evaluat rolul alimentației în dezvoltarea acestei afecțiuni
Excesul de carne roșie poate crește riscul de cancer colorectal. Oamenii de știință au evaluat rolul alimentației în dezvoltarea acestei afecțiuni
Excesul de carne roșie poate crește riscul de cancer colorectal. Oamenii de știință au evaluat rolul alimentației în dezvoltarea acestei afecțiuni
Consumul de unt în cantități mari poate crește riscul de moarte prematură cu 17%. Un studiu a descoperit că înlocuirea sa cu uleiuri vegetale poate avea efecte de protecție
Consumul de unt în cantități mari poate crește riscul de moarte prematură cu 17%. Un studiu a descoperit că înlocuirea sa cu uleiuri vegetale poate avea efecte de protecție
Consumul de unt în cantități mari poate crește riscul de moarte prematură cu 17%. Un studiu a descoperit că înlocuirea sa cu uleiuri vegetale poate avea efecte de protecție
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon