Alzheimer este cea mai cunoscută și cea mai răspândită formă de demență, dar există multe alte tipuri de demență care afectează memoria, gândirea și capacitatea de a lua decizii. Află care sunt cele mai frecvente și prin ce diferă.
Reclamă
Peste 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență la nivel global și anual sunt diagnosticate 10 milioane de cazuri noi, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). La ora actuală, este a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate în lume.
Boala Alzheimer este un tip de demență
Multe persoane asociază demența cu boala Alzheimer, însă cele două nu sunt sinonime. Demența nu este o boală în sine, cât un grup de simptome cauzate de mai multe boli care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai cunoscută și mai răspândită dintre ele, dar nu singura. Între 60% și 70% din totalul cazurilor de demență este cauzat de maladia Alzheimer.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Există peste 100 de tipuri de demență, potrivit Alzheimer’s Disease International. Alături de Alzheimer, alte forme frecvente sunt:
- demența vasculară;
- demența fronto-temporală;
- demența cu corpi Lewy;
- demența mixtă.
Problemele cognitive sunt numitorul comun al diverselor tipuri de demență, însă fiecare are particularitățile sale. Diferențele sunt date atât de cauzele de apariție, cât și de câteva simptome specifice.
Reclamă
Ce este demența senilă
Demența se caracterizează printr-o deteriorare a funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, gândirea, orientarea, capacitatea de a lua decizii, capacitatea de învățare și limbajul. Această deteriorare este progresivă și devine suficient de severă pentru a afecta activitățile de zi cu zi ale persoanelor afectate. Ea este diagnosticată mai frecvent la femei.
În trecut, demența era denumită popular „demență senilă”. Acest termen reflecta o credință greșită, frecvent răspândită, că declinul mintal sever este o consecință normală a îmbătrânirii, potrivit Alzheimers.gov, parte a National Institute on Aging, din Statele Unite. Într-adevăr, demența afectează preponderent vârstnicii. Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârsta de 85 de ani și peste ajung să dezvolte o formă de demență. Cu toate acestea, ea nu este o etapă firească a îmbătrânirii și nu toate persoanele se confruntă cu ea pe măsură ce înaintează în vârstă. În cazuri mai rare, demența poate apărea și la vârsta a doua.
Tipuri de demență: boala Alzheimer
Cea mai comună formă de demență este cauzată de acumulări anormale de proteine în creier, cunoscute sub numele de plăci beta-amiloide și aglomerări neurofibrilare, alături de pierderea conexiunilor între celulele nervoase. Aceste modificări duc la moartea progresivă a celulelor nervoase și la atrofia țesutului cerebral, afectând astfel ireversibil funcțiile cognitive.
Reclamă
Motivele pentru care apar aceste acumulări în creier nu sunt pe deplin înțelese. Ele ar fi consecința unei combinații de factori de mediu, genetici și de stil de viață.
Principalele simptome ale bolii Alzheimer sunt:
- Probleme de memorie. Dificultăți în a-și aminti informații recente și în formarea de noi amintiri.
- Confuzie și dezorientare. Confuzie cu privire la locul și momentul actual și pierderea orientării în spațiu și timp;
- Dificultăți de gândire și planificare, de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor. Probleme în gestionarea banilor și plata facturilor;
- Dificultăți de comunicare. Probleme în găsirea cuvintelor potrivite, exprimarea ideilor, scriere și citire, dar și de înțelegere a limbajului;
- Modificări de comportament și personalitate;
- Pierderea interesului pentru activități sau evenimente zilnice obișnuite;
- Pierderea empatiei;
- Comportament impulsiv;
- Halucinații și paranoia.
Tipuri de demență: demența vasculară
Acest tip de demență este cauzat de probleme vasculare la nivelul creierului, cum ar fi un accident vascular cerebral sau leziuni ale vaselor mici care transportă sânge către creier. Modificarea fluxului de sânge afectează alimentarea cu sânge a anumitor părți ale creierului și duc la moartea celulelor nervoase. Cauza demenței vasculare și caracteristicile leziunilor cerebrale sunt, așadar, diferite de ale bolii Alzheimer.
O altă diferență există în privința progresiei simptomelor. În boala Alzheimer, ele progresează treptat și afectează în special memoria, gândirea abstractă, limbajul și alte funcții cognitive. În demența vasculară, simptomele se instalează mai rapid, consecutiv evenimentului vascular. Ele diferă în funcție de localizarea și severitatea leziunilor vasculare.
Demența vasculară afectează mai degrabă viteza de gândire și capacitatea de rezolvare a problemelor decât memoria, potrivit medicilor Mayo Clinic. Pe lângă problemele cognitive, pot apărea simptome specifice legate de leziunile din anumite părți ale creierului, cum ar fi instabilitatea la mers, tremurul, nevoia imperioasă sau frecventă de urinare.
Tipuri de demență: demența fronto-temporală
Acest tip de demență este rar și tinde să apară la persoanele cu vârsta sub 60 de ani, spre deosebire de Alzheimer, a cărui vârstă de debut este de obicei mai înaintată. Demența fronto-temporală este denumită în funcție de zonele din creier pe care le afectează. Modificările din lobul frontal duc la simptome comportamentale, în timp ce modificările din lobul temporal duc la probleme de limbaj și legate de emoții.
Diferențe față de boala Alzheimer există atât în privința vârstei de debut și zonei din creier afectate (în Alzheimer, modificările apar în cortexul cerebral), cât și în privința simptomelor predominante. În demența fronto-temporală, memoria poate rămâne relativ intactă în stadiile incipiente. Progresia simptomelor este adesea mai rapidă decât în cazul bolii Alzheimer.
Schimbările de comportament și de personalitate sunt adesea extreme și includ:
- Comportament social tot mai inadecvat;
- Pierderea empatiei și a altor abilități interpersonale;
- Lipsa de judecată;
- Pierderea inhibiției;
- Comportament repetitiv compulsiv, cum ar fi bătutul sau aplaudatul;
- Probleme cu igiena personală;
- Consumul de obiecte nealimentare.
Simptomele demenței fronto-temporale includ și probleme de vorbire și limbaj similare celor cauzate de boala Alzheimer. În subtipurile mai rare ale acestui tip de demență apar tulburări motorii asemănătoare celor asociate cu boala Parkinson sau cu scleroza laterală amiotrofică:
- Tremur;
- Rigiditate;
- Spasme musculare sau ticuri;
- Slăbiciune musculară;
- Probleme de coordonare;
- Dificultăți la înghițire;
- Râs sau plâns inadecvat
- Căderi frecvente sau probleme de mers.
Tipuri de demență: demența cu corpi Lewy
Al doilea cel mai răspândit dintre toate tipurile de demență, după Alzheimer, demența cu corpi Lewy este cauzată de acumularea unor proteine numite corpi Lewy în regiunile cerebrale implicate în procesele cognitive, memorie și funcția motorie.
Halucinațiile vizuale sunt unul dintre primele semne de boală, conform informațiilor publicate de Mayo Clinic. De asemenea, ea provoacă o scădere graduală a funcțiilor cognitive similare celor cauzate de boala Alzheimer, dar și simptome specifice bolii Parkinson, cum ar fi:
- Rigiditatea musculară;
- Tremurul;
- Mișcările lente;
- Probleme cu menținerea echilibrului;
- Dificultăți la mers.
O particularitate a demenței cu corpi Lewy este că afectează și sistemul nervos autonom, responsabil pentru reglarea tensiunii arteriale, pulsului, transpirației și digestiei. Acest lucru poate duce la scăderi bruște ale tensiunii arteriale la ridicarea în picioare, amețeli, căderi, pierderea controlului vezicii urinare și probleme intestinale precum constipația. În general, demența cu corpi Lewy progresează mai rapid decât boala Alzheimer.
Tipuri de demență: demența mixtă
Așa cum sugerează și numele acestui tip de demență, ea reprezintă o combinație de mai multe tipuri de demență. Cea mai întâlnită este boala Alzheimer asociată cu demența vasculară, în care persoanele afectate au atât depozite anormale de proteine asociate cu boala Alzheimer, cât și probleme ale vaselor de sânge cerebrale.
Schimbările cerebrale cauzate de boala Alzheimer se pot asocia și cu o acumulare de corpi Lewy în creier. În unele cazuri, toate cele trei tulburări pot fi prezente – boala Alzheimer, demența vasculară și demența cu corpi Lewy.
Simptomele demenței mixte sunt mai complexe și variază foarte mult în funcție de contribuția fiecărei boli în parte. Diagnosticul ei necesită evaluări amănunțite și poate fi o provocare. Mulți dintre cei afectați de demența mixtă sunt diagnosticați cu un singur tip de demență. Tratamentul implică abordări specifice pentru fiecare componentă a bolii.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
