Un test de sânge ar putea identifica semnele bolii Alzheimer cu 15 ani înainte de apariția simptomelor

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 17 februarie 2024, 07:59

Boala Alzheimer ar putea fi diagnosticată cu peste un deceniu înainte de a deveni simptomatică. Cercetătorii au descoperit semnele bolii Alzheimer în sânge din stadiile timpurii de evoluție. Eficiența tratamentelor este mult mai ridicată în etapele incipiente ale maladiei.

Reclamă

Descoperirea unui test de sânge care să identifice semnele bolii Alzheimer foarte devreme, din stadiul presimptomatic, a fost o provocare pentru comunitatea științifică în ultimele decenii. O echipă de cercetători din Marea Britanie și China a făcut un pas important în această direcție odată cu descoperirea mai multor biomarkeri ai bolii prezenți în sânge cu până la 15 ani înainte de apariția primelor simptome. Biomarkerii sau markerii biologici sunt molecule care pot fi măsurate și asociate cu un risc de boală. 

În cadrul celui mai amplu studiu de acest tip, oamenii de știință de la Universitatea din Warwick și de la Universitatea Fudan, din Shanghai, au analizat o bază de date cu probe de sânge de la 52.645 de persoane sănătoase. Probele au fost colectate între 2006 și 2010, congelate și apoi analizate 10-15 ani mai târziu. Într-un interval de 14 ani, 1.417 dintre participanții la studiu au dezvoltat demență. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Proteinele care semnalează maladia Alzheimer

Cercetătorii au observat că nivelurile crescute în sânge a patru proteine – GFAP, NEFL, GDF15 și LTBP2 – sunt puternic asociate cu demența Alzheimer. Ele pot oferi indicii importante despre starea sănătății neuronale și a funcției cerebrale în contextul demenței, dar și al altor afecțiuni neurologice.

În cazul unora dintre participanții care au dezvoltat demență, nivelurile acestor proteine erau în afara intervalului normal cu mai bine de zece ani înainte de apariția simptomelor.

Reclamă

Valorile celor patru biomarkeri proteici, combinate cu factori precum vârsta, sexul, istoricul familial și nivelul de educație, au prezis cu o acuratețe de aproximativ 90% incidența a trei subtipuri de demență, inclusiv a bolii Alzheimer, cu aproape 15 ani înainte ca persoanele afectate să aibă confirmarea clinică a bolii. 

Cercetarea, publicată în revista Nature Aging, oferă speranțe că diagnosticarea precoce a bolii Alzheimer prin teste neinvazive ar putea deveni realitate în curând. 

Cum se depistează în prezent semnele bolii Alzheimer

Peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în prezent cu demență, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Tratamentele disponibile în prezent au o eficiență mai mare dacă sunt administrate în stadiile incipiente ale bolii. Cei care beneficiază de ele se pot bucura de o viață normală mulți ani de la diagnostic. 

Reclamă

Boala Alzheimer debutează cu mulți ani înainte de apariția primelor simptome, printr-o serie de modificări anormale la nivelul creierului. În prezent, ele pot fi depistate doar cu ajutorul examinărilor imagistice sau a puncțiilor lombare, dar aceste investigații nu sunt recomandate ca metode de screening și nu se efectuează în mod uzual. 

Oamenii sunt adesea diagnosticați abia atunci când semnele bolii Alzheimer devin evidente. Acestea includ:

  • pierderea memoriei recente;
  • dificultăți în realizarea sarcinilor familiare;
  • probleme de orientare temporală și spațială;
  • dificultăți în găsirea cuvintelor și numirea obiectelor;
  • schimbări de dispoziție și personalitate.

În această etapă, boala ar putea fi progresat de ani de zile. „Odată ce o diagnosticăm, este aproape prea târziu și este imposibil să o facem reversibilă”, spune unul dintre autorii studiului, Jian-Feng Feng, biolog computațional la Universitatea Fudan, din China. 

Descoperirea sa ar putea fi utilizată pentru a dezvolta teste de sânge care identifică persoanele cu risc de Alzheimer. Un astfel de progres va accelera dezvoltarea de noi tratamente. Alți cercetători avertizează, însă, că noii biomarkeri necesită validare suplimentară înainte de a fi utilizați ca instrumente de screening clinic.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Ce să nu faci înainte de analize ca să fii sigur că ai rezultate corecte
Ce să nu faci înainte de analize ca să fii sigur că ai rezultate corecte
Ce să nu faci înainte de analize ca să fii sigur că ai rezultate corecte
Durerea membrului fantomă: cauze, simptome și tratament
Durerea membrului fantomă: cauze, simptome și tratament
Durerea membrului fantomă: cauze, simptome și tratament
Cum recunoști un AVC silențios și ce complicații poate cauza
Cum recunoști un AVC silențios și ce complicații poate cauza
Cum recunoști un AVC silențios și ce complicații poate cauza
Reclamă
PARTENERI
icon