Antena

Legătura surprinzătoare dintre demență și somn. Cum influențează lipsa de somn riscul de Alzheimer

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 28 decembrie 2023, 07:34

Problemele de somn, în general, pot contribui la dezvoltarea și progresia demenței, dar o etapă anume a somnului are un rol decisiv în apariția acestei maladii, potrivit unui nou studiu. Iată cum explică cercetătorii legătura dintre demență și somn.

Reclamă

Demența este a șaptea cauză de deces în lume și una dintre cauzele majore de dizabilitate. Peste 55 de milioane de oameni au acest diagnostic și alte 10 milioane de cazuri noi sunt identificate anual, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). 

Persoanele care suferă de Alzheimer și alte forme de demență se confruntă frecvent cu probleme de somn și tot mai multe cercetări au identificat o legătură între calitatea somnului și riscul de a dezvolta demență. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

O etapă anume a somnului, de somn profund sau somn cu unde lente are un rol crucial în apariția demenței. După vârsta de 60 de ani, o reducere de numai 1% a somnului profund pe an crește cu 27%, riscul de a dezvolta demență, susține un studiu recent publicat în revista medicală JAMA Neurology

Ce este și cum ajută somnul profund creierul

Somnul profund este a treia din cele patru etape care alcătuiesc un ciclu complet de somn, de 90 de minute. Frecvența cardiacă și ritmul respirator scad în timpul somnului profund. Acesta este cel mai odihnitor tip de somn, fiind o etapă de relaxare și odihnă pentru sistemele cardiovascular și respirator. Este mai dificil să fii trezit în timpul somnului profund decât în celelalte stadii. Dacă se întâmplă să fii trezit, vei simți o stare de amețeală și confuzie.

Reclamă

Somnul profund durează între 20 și 40 de minute și are câteva roluri esențiale pentru sănătate. El ajută la:

  • creșterea și regenerarea țesuturilor;
  • reglarea metabolismului;
  • consolidarea sistemului imunitar;
  • consolidarea memoriei;
  • reducerea inflamației;
  • gestionarea stresului;
  • menținerea stării de bine;
  • reglarea greutății corporale.

Îmbunătățirea sau menținerea somnului profund la vârste înaintate ar putea preveni demența, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Monash, din Australia. 

„Somnul cu unde lente sau somnul profund susține creierul în multe moduri pe măsură ce îmbătrânește. Știm că somnul facilitează eliminarea deșeurilor metabolice din creier, inclusiv a proteinelor care se acumulează în boala Alzheimer. Cu toate acestea, până acum nu am fost siguri de rolul somnului cu unde lente în dezvoltarea demenței”, a declarat specialistul în neuroștiințe Matthew Pase, coordonatorul studiului australian. 

Reclamă

Ce legătură este între demență și somn

Studiul a examinat 346 de participanți cu vârsta peste 60 de ani înscriși în Studiul Framingham Heart, în perioadele 1995-1998 și 2001-2003. Aceștia au participat la două studii care vizau somnul nocturn.

Participanții au fost apoi urmăriți atent de la momentul celui de-al doilea studiu și până în 2018, pentru a evalua riscul de demență. Cercetătorii au descoperit că durata somnului profund a scăzut între cele două studii, indicând o pierdere de somn cu unde lente odată cu înaintarea în vârstă. În ansamblu, s-a constatat că durata somnului cu unde lente scade începând cu vârsta de 60 de ani. Diminuarea maximă are loc în intervalul 75-80 de ani.

În cei 17 ani de monitorizare, au fost înregistrate 52 de cazuri de demență. Chiar și după ajustarea datelor în funcție de vârstă, sex, cohortă, factori genetici, statutul de fumător, utilizarea de medicamente pentru somn, antidepresive și anxiolitice, fiecare procent de scădere anuală a somnului profund a fost asociat cu o creștere de 27% a riscului de demență. Acest risc a ajuns la 32% atunci când cercetătorii s-au concentrat pe boala Alzheimer, cea mai comună formă de demență.

„Concluziile noastre sugerează că pierderea somnului cu unde lente ar putea reprezenta un factor de risc modificabil pentru demență”, mai spune Matthew Pase.

Cu toate acestea, autorii notează că asocierea dintre demență și somn nu dovedește că pierderea somnului cu unde lente cauzează demența. Este posibil ca modificările cerebrale care duc la demență să cauzeze pierderea somnului, susțin aceștia. Sunt necesare mai multe cercetări pentru o înțelegere completă a legăturii dintre demență și somn.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Boala Alzheimer poate afecta creierul în două faze distincte. Un studiu sugerează că poate produce efecte dăunătoare înainte de apariția simptomelor
Boala Alzheimer poate afecta creierul în două faze distincte. Un studiu sugerează că poate produce efecte dăunătoare înainte de apariția simptomelor
Boala Alzheimer poate afecta creierul în două faze distincte. Un studiu sugerează că poate produce efecte dăunătoare înainte de apariția simptomelor
Fluctuațiile nivelurilor de colesterol pot crește riscul de demență. Care sunt rezultatele unui nou studiu
Fluctuațiile nivelurilor de colesterol pot crește riscul de demență. Care sunt rezultatele unui nou studiu
Fluctuațiile nivelurilor de colesterol pot crește riscul de demență. Care sunt rezultatele unui nou studiu
Consumul de nuci se poate asocia cu un risc mai scăzut de demență. Un studiu recent a analizat rolul acestor alimente vegetale în dietă
Consumul de nuci se poate asocia cu un risc mai scăzut de demență. Un studiu recent a analizat rolul acestor alimente vegetale în dietă
Consumul de nuci se poate asocia cu un risc mai scăzut de demență. Un studiu recent a analizat rolul acestor alimente vegetale în dietă
Reclamă
PARTENERI
icon