Inflamația este un răspuns benefic și necesar al organismului în caz de infecții sau leziuni. Însă, dacă scapă de sub control, ea ajunge să ne pună sănătatea în pericol. Iată cum afli că ai o inflamație în corp și ce poți face pentru a o atenua.
Reclamă
Inflamația este un mecanism complex de apărare, o reacție naturală prin care corpul nostru încearcă să elimine agenți patogeni (bacterii, virusuri, paraziți) și să repare țesuturi lezate (prin tăieturi, arsuri, etc.).
Atunci când avem o infecție sau o leziune, sistemul imunitar eliberează substanțe chimice care atrag globulele albe din sânge la locul inflamației. Numite și leucocite, celulele sau globulele albe sunt esențiale pentru eliminarea agenților patogeni și vindecarea țesuturilor afectate.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
O inflamație în corp se manifestă în diferite moduri:
- durere;
- roșeață;
- căldură locală;
- edem (umflarea țesuturilor);
- febră.
În funcție de cauza și de gravitatea inflamației, durerea poate fi localizate într-o anumită parte a corpului sau poate afecta întregul organism.
Reclamă
De ce apare inflamația în corp și ce o întreține
În mod normal, inflamația este de scurtă durată (acută). Ea se menține doar atât cât este necesar pentru a combate o infecție sau a repara o leziune. În anumite condiții, o inflamație în corp poate persista câteva luni sau ani. Atunci când devine cronică, ea va duce, în timp, la apariția unor probleme grave de sănătate.
Potrivit specialiștilor centrului medical academic Cleveland Clinic, din SUA, cele mai frecvente cauze ale inflamației cronice sunt:
- bolile autoimune precum lupusul, în care organismul atacă țesuturile proprii sănătoase;
- expunerea la toxine precum cele poluante din aer sau substanțele chimice industriale;
- inflamațiile acute netratate survenite în urma unor infecții sau leziuni.
Stilul de viață are o contribuție foarte importantă la apariția inflamației cronice. Riscul de a dezvolta o inflamație în corp este mai mare în situațiile în care:
Reclamă
- consumi alcool în exces;
- ai un indice de masă corporală (IMC) care te încadrează în categoria obezității;
- faci prea des exerciții fizice de intensitate crescută sau, din contră, ești sedentar;
- suferi de stres cronic;
- fumezi.
Ce boli provoacă inflamația cronică
Dacă nu este ținută sub control și tratată corespunzător, o inflamație în corp poate duce la apariția unor afecțiuni grave, care pun viața în pericol uneori.
În interiorul arterelor, inflamația favorizează ateroscleroza – depunerile de grăsimi cunoscute sub numele de plăci de aterom. Organismul nostru percepe aceste depuneri ca substanțe anormale sau străine și încearcă să le separe de sânge. În acest proces, placa de aterom se poate rupe, iar conținutul ajuns în sânge poate forma un cheag care blochează circulația. Prin acest mecanism, o inflamație în corp poate favoriza infarctul miocardic sau atacul cerebral. Ea este răspunzătoare de apariția și întreținerea unor afecțiuni cronice:
- boala Alzheimer;
- astmul;
- cancerul;
- diabetul zaharat de tip 2;
- artrita reumatoidă și spondilita anchilozantă.
Ce simptome are o inflamație în corp
Manifestările inflamației cronice pot fi generale sau țin doar de organul afectat. Dacă te confrunți cu o inflamație, ai putea resimți unul sau mai multe dintre următoarele simptome:
- astenie fizică marcată;
- stare generală alterată;
- dureri abdominale;
- dureri toracice;
- dureri articulare;
- febră persistentă.
Analiza care îți spune dacă ai inflamație în corp
Un simplu test de sânge, care ar trebui să facă parte din analizele periodice, poate indica prezența unui proces inflamator acut sau cronic. El se numește proteina C reactivă (PCR) și este un marker al inflamației, inclusiv al celei arteriale, potrivit informațiilor Harvard Medical School.
Proteina C reactivă este sintetizată de ficat, iar nivelul ei crește foarte mult la începutul unui proces inflamator, iar apoi scade. Ea este recomandată și pentru monitorizarea răspunsului la tratamente.
Cu 25 de ani în urmă, cercetătorii Universității Harvard au observat că bărbații cu o valoare a PCR crescută (de aproximativ 2 mg/L sau mai mare) au un risc de infarct de trei ori mai mare și un risc de atac cerebral de două ori mai ridicat, în comparație cu bărbații care nu sufereau de inflamație cronică.
Valoarea PCR crește însă și în alte situații, precum sarcina, obezitatea sau după administrarea unor medicamente. De aceea, sunt recomandate și alte analize pentru a identifica un proces inflamator:
- hemograma completă, prin care sunt evaluate celulele sangvine. Unele modificări ale acestora pot sugera o inflamație în corp;
- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor), care evaluează cât de rapid se sedimentează globulele roșii din sânge. Nivelul crescut al VSH este un indicator al inflamației cronice;
- fibrinogenul, o proteină sintetizată de ficat al cărei invel crește atunci când apare o inflamație în corp (dar și la femeile însărcinate);
- markeri inflamatori specifici, cum sunt interleukina-6 (IL-6) și factorul de necroză tumorală alfa (TNF-alfa).
Alimente care produc inflamație în corp
Alimentele pe care le consumăm pot contribui la apariția inflamației cronice sau o pot întreține. Din păcate, dieta modernă abundă în astfel de produse. Cele mai periculoase sunt:
- carnea roșie – porc, vită, oaie, miel, capră;
- carnea procesată – mezeluri, cârnați, hamburgeri, mici și alte produse din carne tocată;
- semipreparatele;
- făina rafinată;
- alimentele prăjite;
- produsele care conțin zaharuri adăugate, incusiv îndulcitori;
- grăsimile trans din margarină, popcorn de microunde și din multe dintre produsele de patiserie din comerț.
Reducerea inflamației în organism
Metoda de gătit poate face diferența în privința acestor alimente, a explicat nutriționistul clinician Lara Snead într-un articol pentru Johns Hopkins Medicine. Fierberea și gătirea la abur sau la cuptor sunt de preferat preparării alimentelor prin prăjire sau la grătar pentru a preveni inflamația cronică.
„Carnea, în special carnea roșie preparată la grătar formează compuși asociați cu cancerul. Grăsimea din carne se scurge pe flacără și eliberează acești compuși care pot ajunge în mâncarea din farfuria ta”, detaliază nutriționistul. Acest lucru nu se întâmplă cu legumele preparate la grătar, și nici cu peștele slab. Aceste alimente pot fi consumate fără probleme la grătar.
Unele alimente au proprietăți antiinflamatoare, iar includerea lor în dieta zilnică ne protejează de inflamația cronică. Potrivit nutriționistului Lara Snead, cel mai puternic efect antiinflamator îl au:
- Acizii grași omega 3. Somonul, macroul, sardinele, heringul, tonul și alte specii de pește gras conțin cea mai mare cantitate de acizi grași omega 3. Surse vegetariene sunt nuciferele, semințele și uleiul de rapiță;
- Vitamina C. Acest antioxidant puternic poate combate inflamația în interiorul celulelor. Legumele și fructele cu cea mai mare concetrație de vitamina C sunt ardeiul gras, ardeiul iute, roșiile, legumele crucifere (varza, broccoli, conopida), citricele și fructele de pădure;
- Polifenolii. Acești compuși vegetali foarte răspândiți în natură stimulează sistemul imunitar și combat procesele inflamatorii din corp. Surse bogate de polifenoli sunt legumele și fructele cu pigment roșu-violet, cerealele integrale, uleiul de măsline, vinul roșu, cafeaua și ciocolata neagră;
- Probioticele și prebioticele. Microbiota intestinală – bacteriile „bune” care colonizează intestinul – susține digestia, dar poate preveni și apariția unor procese inflamatorii în organism. Vegetalele bogate în fibre sunt princpialele surse de prebiotice. Iaurtul, chefirul, oțetul de mere, murăturile și brânzeturile maturate conțin probiotice.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
