Antena

Tensiunea mare – cauze și factori de risc. De ce apare hipertensiunea arterială

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 19 noiembrie 2024, 08:20

Hipertensiunea arterială se dezvoltă în timp, de obicei ca urmare a unei combinații de factori. Pentru a preveni tensiunea mare, cauze precum alimentația nesănătoasă și lipsa mișcării ar trebui eliminate. Află mai multe despre afecțiunea cunoscută și ca „ucigașul tăcut”.

Reclamă

Cea mai frecventă boală cardiovasculară la nivel global, hipertensiunea arterială, este considerată o problemă majoră de sănătate publică în societatea modernă. Netratată, ea crește riscul de infarct, accident vascular cerebral, boli renale și alte probleme de sănătate. 

În România, datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că prevalența hipertensiunii arteriale este de 48% în rândul persoanelor cu vârste între 30 și 79 de ani, mult mai mare decât media globală de 35%. Doar 30% dintre cei 6,6 milioane de români diagnosticați cu tensiune mărită reușesc să o țină sub control, semnalează aceeași statistică. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Din ce cauze apare tensiunea mare

Hipertensiunea arterială este numită și „ucigașul tăcut”, pentru că majoritatea celor care o dezvoltă nu prezintă simptome evidente până la apariția complicațiilor cardiovasculare pe care le provoacă. 

În cazul multor persoane cu tensiunea mare, cauze comune sunt alimentația și stilul de viață. Înțelegerea factorilor de risc te poate ajuta să fii mai conștient de riscul tău de a dezvolta această afecțiune, conform medicilor Asociației Americane a Inimii (AHA). 

Reclamă

Factori de risc nemodificabili

Mulți dintre factorii care contribuie la dezvoltarea hipertensiunii pot fi controlați prin schimbarea stilului de viață, dar există și câțiva pe care nu îi poți modifica. Aceștia includ:

  • Istoricul familial. Dacă părinții tăi sau alte rude apropiate au hipertensiune arterială, riscul tău de a o dezvolta este mai crescut;
  • Vârsta. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, vasele de sânge își pierd elasticitatea naturală necesară pentru a regla tensiunea arterială. Totuși, și copiii pot dezvolta hipertensiune;
  • Sexul. Până la vârsta de 64 de ani, bărbații sunt mai predispuși să dezvolte hipertensiune arterială, comparativ cu femeile. Începând de la 65 de ani, riscul se inversează;
  • Boala cronică de rinichi. Hipertensiunea arterială poate fi cauzată de o boală renală. Totodată, ea poate provoca leziuni ale rinichilor;
  • Defecte congenitale ale inimii. Stenoza aortică (îngustarea valvei aortice) și defectele septale pot duce la creșterea presiunii arteriale.

Factori de risc modificabili

Cea mai întâlnită formă de hipertensiune se numește hipertensiune primară (sau esențială). Ea nu are o cauză medicală identificabilă, dar este puternic influențată de stilul de viață și de factori de mediu. Hipertensiunea primară poate fi prevenită sau gestionată eficient prin modificarea acestor factori de risc. 

La majoritatea persoanelor cu tensiunea mare, cauze frecvente sunt:

Reclamă
  • Alimentația nesănătoasă. O dietă bogată în sodiu, calorii, zahăr și grăsimi saturate și trans crește riscul de hipertensiune;
  • Lipsa activității fizice. Orice tip de efort fizic practicat în mod regulat este benefic pentru inimă și sistemul circulator, inclusiv pentru tensiunea arterială;
  • Kilogramele în exces. Greutatea corporală mare pune o presiune suplimentară asupra inimii și a sistemului circulator;
  • Consumul excesiv de alcool. Consumul regulat de băuturi alcoolice, chiar și în cantitate mică, poate crește nivelul tensiunii arteriale;
  • Colesterolul mărit. Mai mult de jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială au și un nivel crescut al colesterolului;
  • Apneea în somn. Opririle repetate ale respirației cauzate de apnee pot scădea nivelul oxigenului din sânge, ceea ce duce uneori la creșterea tensiunii arteriale;
  • Diabetul. Majoritatea persoanelor cu diabet dezvoltă și hipertensiune arterială;
  • Fumatul. Nicotina din fumul de țigară provoacă o constricție a vaselor de sânge și creșterea frecvenței cardiace. În plus, monoxidul de carbon, gudronul și alte substanțe chimice deteriorează pereții arterelor și îi rigidizează;
  • Stresul. Când devine cronic sau excesiv, stresul poate afecta endoteliul, stratul intern al vaselor de sânge. Acesta reglează tonusul vascular și produce oxid nitric, un gaz care ajută la relaxarea vaselor. Deteriorarea endoteliului face ca vasele să își piardă elasticitatea, iar lipsa de oxid nitric duce la contractarea lor. 

Mituri despre hipertensiune și cauzele ei

Hipertensiunea arterială este o boală complexă, cu o diversitate mare de factori de risc, ceea ce a dus la apariția a numeroase mituri legate de cauzele ei.

Din acest motiv, se recomandă să ceri periodic sfatul medicului pentru a evita informațiile eronate. Astfel, poți afla despre tensiunea mare – și ce cauze o determină.

Iată câteva mituri frecvente și realitatea din spatele lor, conform specialiștilor Asociației Americane a Inimii:

Mit: Hipertensiunea arterială este ereditară. Nu pot face nimic pentru a o preveni.

Da, tensiunea mărită arterială poate fi ereditară. Dacă părinții sau alte rude apropiate au avut această afecțiune, ai un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune. Cu toate acestea, în cazul tensiunii mari, cauze comune sunt mai degrabă stilul de viață nesănătos și factorii de mediu. 

Chiar dacă ai antecedente familiale de hipertensiune, poți preveni această afecțiune prin alegeri sănătoase legate de stilul de viață.

Mit: Nu folosesc sare de masă, deci nu risc să fac hipertensiune. 

Consumul excesiv de sare poate crește tensiunea arterială, dar controlul aportului de sodiu înseamnă mai mult decât să renunți la aceasta. Cea mai mare cantitate pe care o consumi provine, de fapt, din alimente procesate. Semipreparatele, sosurile, conservele și alte produse procesate au adesea sodiu ascuns.

Pentru a controla eficient aportul de sodiu, citește etichetele nutriționale ale alimentelor ambalate. Caută cuvintele „sodiu”, „sare de potasiu” sau simbolul „Na” pe etichete. 

Mit: Folosesc sare de mare sau kosher când gătesc, în loc de sare de masă. 

Multe persoane au convingerea că sarea de mare și sarea kosher sunt alternative mai sănătoase la sarea de masă obișnuită. Deși pot oferi anumite beneficii nutriționale, cum ar fi mai multe minerale și mai puțini aditivi, acestea nu diferă în privința conținutului de sodiu. 

Toate cele trei tipuri de sare conțin aproximativ aceeași cantitate de sodiu per gram. Prin urmare, consumul excesiv de sodiu contribuie la creșterea tensiunii arteriale indiferent de tipul de sare pe care îl alegi.

Mit: Am citit că vinul este bun pentru inimă, deci pot bea oricât.

Cercetările recente contrazic o convingere foarte populară conform căreia vinul roșu scade tensiunea arterială datorită efectului vasodilatator al alcoolului. 

Consumul excesiv și regulat de băuturi alcoolice de orice fel, chiar și în cantitate mică, poate crește nivelul tensiunii arteriale, susține o meta-analiză publicată în revista Hypertension. „Este recomandat să limitați alcoolul, iar evitarea lui este chiar mai benefică”, spune dr. Marco Vinceti, autorul principal al analizei. Pe lângă aceasta, poate produce dependență și poate provoca mai multe efecte dăunătoare organismului.

Dacă vrei totuși să bei alcool, limitează cantitatea la maximum o băutură (femei) sau două (bărbați) pe zi. O băutură echivalează cu:

  • 350 ml de bere (5% alcool);
  • 240 ml de bere artizanală (7% alcool);
  • 150 ml de vin;
  • 45 ml de băuturi spirtoase (lichior de 80 de grade).

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Băuturile dulci pot crește riscul de boli cardiovasculare. Pot fi mai dăunătoare decât gustările ocazionale
Băuturile dulci pot crește riscul de boli cardiovasculare. Pot fi mai dăunătoare decât gustările ocazionale
Băuturile dulci pot crește riscul de boli cardiovasculare. Pot fi mai dăunătoare decât gustările ocazionale
8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Ce arată un studiu observațional
8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Ce arată un studiu observațional
8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Ce arată un studiu observațional
Femeile cu un risc genetic mai mare de depresie pot fi predispuse să dezvolte boli cardiovasculare. Un nou studiu a evaluat legătura dintre cele două afecțiuni
Femeile cu un risc genetic mai mare de depresie pot fi predispuse să dezvolte boli cardiovasculare. Un nou studiu a evaluat legătura dintre cele două afecțiuni
Femeile cu un risc genetic mai mare de depresie pot fi predispuse să dezvolte boli cardiovasculare. Un nou studiu a evaluat legătura dintre cele două afecțiuni
Reclamă
PARTENERI
icon