Antena

Tensiunea mare – cauze și factori de risc. De ce apare hipertensiunea arterială

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 19 noiembrie 2024, 08:20

Hipertensiunea arterială se dezvoltă în timp, de obicei ca urmare a unei combinații de factori. Pentru a preveni tensiunea mare, cauze precum alimentația nesănătoasă și lipsa mișcării ar trebui eliminate. Află mai multe despre afecțiunea cunoscută și ca „ucigașul tăcut”.

Reclamă

Cea mai frecventă boală cardiovasculară la nivel global, hipertensiunea arterială, este considerată o problemă majoră de sănătate publică în societatea modernă. Netratată, ea crește riscul de infarct, accident vascular cerebral, boli renale și alte probleme de sănătate. 

În România, datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că prevalența hipertensiunii arteriale este de 48% în rândul persoanelor cu vârste între 30 și 79 de ani, mult mai mare decât media globală de 35%. Doar 30% dintre cei 6,6 milioane de români diagnosticați cu tensiune mărită reușesc să o țină sub control, semnalează aceeași statistică. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Din ce cauze apare tensiunea mare

Hipertensiunea arterială este numită și „ucigașul tăcut”, pentru că majoritatea celor care o dezvoltă nu prezintă simptome evidente până la apariția complicațiilor cardiovasculare pe care le provoacă. 

În cazul multor persoane cu tensiunea mare, cauze comune sunt alimentația și stilul de viață. Înțelegerea factorilor de risc te poate ajuta să fii mai conștient de riscul tău de a dezvolta această afecțiune, conform medicilor Asociației Americane a Inimii (AHA). 

Reclamă

Factori de risc nemodificabili

Mulți dintre factorii care contribuie la dezvoltarea hipertensiunii pot fi controlați prin schimbarea stilului de viață, dar există și câțiva pe care nu îi poți modifica. Aceștia includ:

  • Istoricul familial. Dacă părinții tăi sau alte rude apropiate au hipertensiune arterială, riscul tău de a o dezvolta este mai crescut;
  • Vârsta. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, vasele de sânge își pierd elasticitatea naturală necesară pentru a regla tensiunea arterială. Totuși, și copiii pot dezvolta hipertensiune;
  • Sexul. Până la vârsta de 64 de ani, bărbații sunt mai predispuși să dezvolte hipertensiune arterială, comparativ cu femeile. Începând de la 65 de ani, riscul se inversează;
  • Boala cronică de rinichi. Hipertensiunea arterială poate fi cauzată de o boală renală. Totodată, ea poate provoca leziuni ale rinichilor;
  • Defecte congenitale ale inimii. Stenoza aortică (îngustarea valvei aortice) și defectele septale pot duce la creșterea presiunii arteriale.

Factori de risc modificabili

Cea mai întâlnită formă de hipertensiune se numește hipertensiune primară (sau esențială). Ea nu are o cauză medicală identificabilă, dar este puternic influențată de stilul de viață și de factori de mediu. Hipertensiunea primară poate fi prevenită sau gestionată eficient prin modificarea acestor factori de risc. 

La majoritatea persoanelor cu tensiunea mare, cauze frecvente sunt:

Reclamă
  • Alimentația nesănătoasă. O dietă bogată în sodiu, calorii, zahăr și grăsimi saturate și trans crește riscul de hipertensiune;
  • Lipsa activității fizice. Orice tip de efort fizic practicat în mod regulat este benefic pentru inimă și sistemul circulator, inclusiv pentru tensiunea arterială;
  • Kilogramele în exces. Greutatea corporală mare pune o presiune suplimentară asupra inimii și a sistemului circulator;
  • Consumul excesiv de alcool. Consumul regulat de băuturi alcoolice, chiar și în cantitate mică, poate crește nivelul tensiunii arteriale;
  • Colesterolul mărit. Mai mult de jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială au și un nivel crescut al colesterolului;
  • Apneea în somn. Opririle repetate ale respirației cauzate de apnee pot scădea nivelul oxigenului din sânge, ceea ce duce uneori la creșterea tensiunii arteriale;
  • Diabetul. Majoritatea persoanelor cu diabet dezvoltă și hipertensiune arterială;
  • Fumatul. Nicotina din fumul de țigară provoacă o constricție a vaselor de sânge și creșterea frecvenței cardiace. În plus, monoxidul de carbon, gudronul și alte substanțe chimice deteriorează pereții arterelor și îi rigidizează;
  • Stresul. Când devine cronic sau excesiv, stresul poate afecta endoteliul, stratul intern al vaselor de sânge. Acesta reglează tonusul vascular și produce oxid nitric, un gaz care ajută la relaxarea vaselor. Deteriorarea endoteliului face ca vasele să își piardă elasticitatea, iar lipsa de oxid nitric duce la contractarea lor. 

Mituri despre hipertensiune și cauzele ei

Hipertensiunea arterială este o boală complexă, cu o diversitate mare de factori de risc, ceea ce a dus la apariția a numeroase mituri legate de cauzele ei.

Din acest motiv, se recomandă să ceri periodic sfatul medicului pentru a evita informațiile eronate. Astfel, poți afla despre tensiunea mare – și ce cauze o determină.

Iată câteva mituri frecvente și realitatea din spatele lor, conform specialiștilor Asociației Americane a Inimii:

Mit: Hipertensiunea arterială este ereditară. Nu pot face nimic pentru a o preveni.

Da, tensiunea mărită arterială poate fi ereditară. Dacă părinții sau alte rude apropiate au avut această afecțiune, ai un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune. Cu toate acestea, în cazul tensiunii mari, cauze comune sunt mai degrabă stilul de viață nesănătos și factorii de mediu. 

Chiar dacă ai antecedente familiale de hipertensiune, poți preveni această afecțiune prin alegeri sănătoase legate de stilul de viață.

Mit: Nu folosesc sare de masă, deci nu risc să fac hipertensiune. 

Consumul excesiv de sare poate crește tensiunea arterială, dar controlul aportului de sodiu înseamnă mai mult decât să renunți la aceasta. Cea mai mare cantitate pe care o consumi provine, de fapt, din alimente procesate. Semipreparatele, sosurile, conservele și alte produse procesate au adesea sodiu ascuns.

Pentru a controla eficient aportul de sodiu, citește etichetele nutriționale ale alimentelor ambalate. Caută cuvintele „sodiu”, „sare de potasiu” sau simbolul „Na” pe etichete. 

Mit: Folosesc sare de mare sau kosher când gătesc, în loc de sare de masă. 

Multe persoane au convingerea că sarea de mare și sarea kosher sunt alternative mai sănătoase la sarea de masă obișnuită. Deși pot oferi anumite beneficii nutriționale, cum ar fi mai multe minerale și mai puțini aditivi, acestea nu diferă în privința conținutului de sodiu. 

Toate cele trei tipuri de sare conțin aproximativ aceeași cantitate de sodiu per gram. Prin urmare, consumul excesiv de sodiu contribuie la creșterea tensiunii arteriale indiferent de tipul de sare pe care îl alegi.

Mit: Am citit că vinul este bun pentru inimă, deci pot bea oricât.

Cercetările recente contrazic o convingere foarte populară conform căreia vinul roșu scade tensiunea arterială datorită efectului vasodilatator al alcoolului. 

Consumul excesiv și regulat de băuturi alcoolice de orice fel, chiar și în cantitate mică, poate crește nivelul tensiunii arteriale, susține o meta-analiză publicată în revista Hypertension. „Este recomandat să limitați alcoolul, iar evitarea lui este chiar mai benefică”, spune dr. Marco Vinceti, autorul principal al analizei. Pe lângă aceasta, poate produce dependență și poate provoca mai multe efecte dăunătoare organismului.

Dacă vrei totuși să bei alcool, limitează cantitatea la maximum o băutură (femei) sau două (bărbați) pe zi. O băutură echivalează cu:

  • 350 ml de bere (5% alcool);
  • 240 ml de bere artizanală (7% alcool);
  • 150 ml de vin;
  • 45 ml de băuturi spirtoase (lichior de 80 de grade).

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Alimente care mențin sănătatea inimii. Cum te pot ajuta să previi bolile cardiovasculare
Alimente care mențin sănătatea inimii. Cum te pot ajuta să previi bolile cardiovasculare
Alimente care mențin sănătatea inimii. Cum te pot ajuta să previi bolile cardiovasculare
articol cu video
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
articol cu video
Exerciții fizice pentru menținerea sănătății inimii. Ce înseamnă zona 2 de efort
Exerciții fizice pentru menținerea sănătății inimii. Ce înseamnă zona 2 de efort
Exerciții fizice pentru menținerea sănătății inimii. Ce înseamnă zona 2 de efort
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon