Cum recunoști un infarct miocardic și ce ai de făcut 

Statisticile europene plasează România pe primele locuri la mortalitatea prin boli cardiovasculare, iar infarctul miocardic este principala cauză de deces în țara noastră. 

Profilul de țară în ceea ce privește sănătatea, publicat în anul 2021 de Comisia Europeană, arată că mortalitatea prin boli cardiovasculare este de peste două ori mai mare în România, comparativ cu media europeană.

Ce cauzează un infarct miocardic

Infarctul miocardic, cunoscut și ca atac de cord, apare ca urmare a blocării bruște a unei artere coronare – vase de sânge care hrănesc mușchiul inimii. Zona de inimă alimentată de artera blocată nu mai primește oxigenul și nutrienții de care are nevoie. În consecință, țesutul muscular moare și apare necroza.

Blocajul arterelor poate avea mai multe cauze, dar cea mai frecventă dintre ele este placa de aterom – o acumulare de colesterol LDL (colesterol nociv) și de alte grăsimi în interiorul arterelor. Depunerile se acumulează în timp și îngustează treptat artera până când placa de aterom se rupe. Ea favorizează formarea unui cheag de sânge care întrerupe circulația. 

De cele mai multe ori, acumulările de LDL-colesterol sunt consecința unei alimentații nesănătoase, bogate în grăsimi saturate. În cazuri mai rare, ele sunt consecința unei boli genetice numite hipercolesterolemie familială. Acumularea LDL colesterolului se produce în această situație din cauza incapacității ficatului de a-l metaboliza.

Cine este mai predispus la infarct miocardic

Riscul tău de a suferi un infarct miocardic este direct proporțional cu factorii de risc ce duc la apariția infarctului. Dacă pe unii dintre ei nu îi putem modifica, pe alții îi putem controla printr-un stil de viață sănătos – alimentație echilibrată și activitate fizică.

Vârsta înaintată

Vârsta medie de apariție a primului infarct miocardic este de 65,6 ani la bărbați și de 72 de ani la femei, potrivit unui raport al Asociației Americane a Inimii. Vasele de sânge se deteriorează odată cu îmbătrânirea. 

Cu toate acestea, atacurile de cord au devenit tot mai frecvente în ultimii ani și la persoanele tinere, iar vârsta medie de apariție a infarctului este în scădere. Factorii de risc prezentați în continuare apar de la vârste tot mai tinere:

Bolile asociate

Hipertensiunea arterială și diabetul zaharat sunt două afecțiuni care, în timp, duc la deteriorarea arterelor și favorizează depunerea grăsimilor pe acestea. Riscul unui diabetic de a suferi un infarct miocardic este de două ori mai mare decât al unei persoane fără probleme de sănătate. 

Hipertensiunea arterială este cauza a 47% dintre cazurile de cardiopatie ischemică înregistrate la nivel global, potrivit unei statistici publicate în revista Medicine. Cardiopatia ischemică este cea mai importantă cauză de deces prin infarct miocardic. 

Obezitatea

Excesul ponderal duce la acumularea de grăsimi în interiorul arterelor, potrivit medicilor British Heart Foundation, organizație caritabilă de cercetare cardiovasculară din Marea Britanie. 

Grăsimea acumulată în jurul taliei, în mod deosebit, crește riscul de infarct miocardic, indiferent de indicele de masă corporală pe care îl avem. Obezitatea abdominală este direct asociată cu grăsimea viscerală, un țesut adipos care se infiltrează în organe. Circumferința abdominală este, așadar, importantă pentru evaluarea riscului de infarct. 

Obezitatea este asociată de obicei și cu alți factori de risc pentru infarct: diabet și hipertensiune arterială. 

Fumatul

Acest viciu este una dintre cele mai importante cauze de infarct miocardic la bărbați. Numărul femeilor care fumează este mai mic, dar în creștere. 

Toxinele din fumul de țigară acționează asupra vaselor de sânge și produce o inflamație care, în timp, favorizează depunerea grăsimilor în interiorul vaselor. 

Care sunt cele mai frecvente simptome ale infarctului

• durerea apărut brusc în mijlocul pieptului, care se simte ca o senzație de presiune, strângere sau apăsare violentă. Ea este intensă și iradiază în brațul stâng sau în ambele brațe, până la umeri sau până la mandibulă. Respirația nu-i modifică intensitatea;
• senzație de lipsă de aer;
• transpirații reci;
• palpitații;
• greață sau vărsături;
• stare generală de rău.

Femeile pot avea simptome diferite de infarct miocardic

Manifestările atacului de cord pot fi diferite la cele două sexe, potrivit medicilor Asociației Americane a Inimii. Femeile nu resimt întotdeauna durere în piept, iar atunci când apare, are o intensitate mai mică decât în cazul bărbaților, uneori doar sub forma unui disconfort ușor. Ea poate fi resimțită în partea de sus a abdomenului și pusă pe seama unei indigestii. De altfel, și simptomele digestive – greața și vărsăturile – sunt mai frecvente la ele, ceea ce face dificilă recunoașterea unui infarct. 

Leșinul și oboseala intensă sunt alte două manifestări care apar mai frecvent la sexul feminin. Pentru că simptomele mai puțin sugestive pentru un infarct miocardic, femeile pot avea dificultăți în a-l recunoaște și a solicita ajutor medical. Amânarea intervenției de urgență face ca atacul de cord să fie adesea fatal în cazul femeilor. 

Diabeticii pot să nu resimtă durere în piept

Cel mai cunoscut simptom al infarctului, durerea în piept, apare mai rar la persoanele care suferă de diabet. Acestea dezvoltă frecvent o complicație numită neuropatie vegetativă sau autonomă, o formă de neuropatie diabetică. Ea afectează nervii care controlează organele interne, inclusiv pe cei de la nivelul inimii. Unul dintre numeroasele simptome ale neuropatiei vegetative este lipsa durerilor în piept cauzate de bolile cardiovasculare, inclusiv de infarct. 

Persoanele cu diabet care trec printr-un infarct miocardic au celelalte simptome: dificultăți de respirație, transpirații, palpitații, greață sau vărsături. 

Ce ai de făcut dacă suspectezi un infarct miocardic

În infarctul miocardic, fiecare minut contează. Șansele de a supraviețui unui infarct miocardic depind în foarte mare măsură de rapiditatea cu care este recunoscut și tratat. Necroza mușchiului cardiac nu apare imediat. Ea începe în circa o jumătate de oră de la apariția blocajului în arteră se extinde treptat. Necroza extinsă poate duce la deces prin stop cardiac.

Primele 4-6 ore de la debutul infarctului reprezintă perioada cea mai critică, potrivit medicilor Societății Române de Cardiologie. 

Dacă prezinți simptome de atac de cord și ele persistă mai mult de 15 minute, sună rapid la serviciul de urgență 112. 

Dacă ai factori de risc pentru infarct dintre cei enumerați anterior, cere ajutor medical în cel mai scurt timp de la declanșarea simptomelor. Chiar dacă nu ești sigur că treci printr-un infarct, este importantă să excluzi această cauză a simptomelor tale.

Ce ai de făcut dacă cineva din preajmă are simptome de infarct

În situația în care te afli în fața unei persoane care ar putea trece printr-un infarct, o poți ajuta prin două măsuri:

1. Sună de urgență la serviciul 112 pentru a te asigura că aceasta va ajunge rapid la spital;
2. Supraveghează persoana afectată, iar în cazul unui stop cardiorespirator, efectuează manevrele de resuscitare dacă știi să le aplici. Ele sunt detaliate pe pagina Societății Române de Cardiologie.

Nu este recomandat să transporți la spital, cu mașina proprie, persoana care a suferit un infarct, deoarace există riscul ca acesta să se agraveze. Foarte important este, de asemenea, să nu-i administrezi medicamente sau apă cu zahăr. Atacul de cord nu poate fi oprit din evoluție decât la spital. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.