Antena

Postul intermitent poate fi periculos pentru inimă, semnalează un nou studiu

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 23 martie 2024, 07:00 / Actualizat: 28 aprilie 2024, 14:01

Cea mai populară dietă a momentului nu este atât de benefică pentru sănătate și ar trebui privită cu precauție, susține un studiu publicat recent. Postul intermitent poate fi periculos pentru inimă, iar cei care îl urmează au un risc mai mare de deces, potrivit cercetătorilor. 

Reclamă

Postul intermitent este o dietă care se bucură de popularitate astăzi ca metodă de slăbit, dar și ca stil alimentar. Dacă studiile anterioare sugerau că el poate fi benefic pentru sănătatea cardiovasculară, noile cercetări susțin contrariul. Această metodă de slăbit poate crește riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare, potrivit unui studiu preluat de publicația The Washington Post

O echipă de cercetători de la Școala de Medicină a Universității Shanghai Jiao Tong, din China, a analizat obiceiurile alimentare a peste 20.000 de adulți americani pe o perioadă de 15 ani. Studiul s-a concentrat pe efectele dietei 16:8, cea mai populară versiune a postului intermitent. Aceasta presupune 16 ore de post și 8 ore de alimentație, în care se poate consuma orice aliment sau băutură. De obicei, persoanele care urmează această versiune renunță la micul dejun și mănâncă de prânz și de seară.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Alte variante ale postului intermitent mai sunt:

  • postul intermitent 5:2. Presupune postul complet sau o restricție calorică timp de două zile pe săptămână, urmate de alimentație normală în celelalte zile;
  • postul în zile alternante. Presupune alternarea zilelor de post complet cu zile de alimentație normală;
  • postul 5:2. Presupune două zile pe săptămână în care se restricționează consumul caloric la 500 kcal. În restul zilelor, se mănâncă normal.

Este mai important să ne concentrăm pe ceea ce mâncăm

Cercetătorii au descoperit că participanții la studiu care au urmat dieta 16:8 au avut un risc cu 91% mai mare de a deceda din cauza bolilor de inimă, în comparație cu cei care au avut un stil alimentar obișnuit, cu alimentație pe parcursul a 12-16 ore în fiecare zi. 

Reclamă

Postul intermitent poate fi periculos și în cazul persoanelor care au boli cronice preexistente sau cancer. În cadrul studiului, cercetătorii au observat că:

  • participanții care sufereau de boli cardiovasculare și au ținut post intermitent au avut un risc cu 66% mai mare de a deceda din cauza unei afecțiuni cardiace sau a unui accident vascular cerebral;
  • participanții care sufereau de cancer și au urmat acest model alimentar au avut un risc mai mare de deces din cauza bolii.

Concluziile studiului au fost prezentate recent la o reuniune a Asociației Americane a Inimii, care s-a desfășurat în Chicago. 

Persoanele care practică postul intermitent pe termen lung, în special cele cu afecțiuni cardiace sau cancer, ar trebui să fie „extrem de precaute”, a declarat Victor Wenze Zhong, autorul principal al studiului și președintele departamentului de epidemiologie și biostatistică al Universității Shanghai Jiao Tong.

Reclamă

„Pe baza dovezilor actuale, se pare că este mai important ca oamenii să se concentreze pe ceea ce mănâncă decât pe momentul în care mănâncă”, a adăugat el.

Postul intermitent scade masa musculară

Cercetările anterioare susțineau că postul intermitent ar avea un impact pozitiv asupra inimii datorită unor efecte benefice observate, și anume:

  • reducerea nivelului glicemiei;
  • îmbunătățirea sensibilității la insulină;
  • scăderea tensiunii arteriale;
  • prevenirea obezității;
  • reducerea inflamației din corp. 

Rezultatele studiului au fost surprinzătoare chiar și pentru autorii săi. „Ne așteptam ca adoptarea pe termen lung a unei diete cu restricție de alimentație timp de opt ore să fie asociată cu un risc mai mic de deces prin boli cardiovasculare și chiar de deces din orice cauză”, a mai spus Victor Wenze Zhong.

Datele nu au explicat motivele pentru care postul intermitent poate fi periculos pentru inimă. Totuși, cercetătorii au observat că persoanele care au urmat modelul alimentar 16:8 aveau mai puțină masă musculară, comparativ cu cele care au mâncat pe parcursul unei perioade mai lungi din zi. 

Această observație este în concordanță cu un studiu anterior, publicat în JAMA Internal Medicine, care a constatat că persoanele care au urmat o dietă de tip post intermitent timp de trei luni au pierdut mai multă masă musculară decât un grup de control care a avut o alimentație obișnuită.

Masa musculară oferă o serie de beneficii pentru sănătate. Ea este mai activă  metabolic decât grăsimea. Aceasta înseamnă că arde mai multe calorii, inclusiv în repaus. Menținerea masei musculare poate ajuta la accelerarea metabolismului. Totodată, ajută la absorbția glucozei din sânge. Astfel, contribuie la menținerea unui nivel stabil al glicemiei și la prevenirea diabetului de tip 2. 

Studiile anterioare au constatat că o masă musculară scăzută este asociată cu o creștere a mortalității, inclusiv cu un risc mai mare de deces prin boli cardiovasculare.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Ce se întâmplă când mănânci alimente picante. Care sunt efectele consumului de capsaicină
Ce se întâmplă când mănânci alimente picante. Care sunt efectele consumului de capsaicină
Ce se întâmplă când mănânci alimente picante. Care sunt efectele consumului de capsaicină
Proteina din mazăre vs. proteina din zer: care este cea mai sănătoasă
Proteina din mazăre vs. proteina din zer: care este cea mai sănătoasă
Proteina din mazăre vs. proteina din zer: care este cea mai sănătoasă
Beneficiile nutritive ale consumului de linte. De ce să incluzi în alimentație această leguminoasă
Beneficiile nutritive ale consumului de linte. De ce să incluzi în alimentație această leguminoasă
Beneficiile nutritive ale consumului de linte. De ce să incluzi în alimentație această leguminoasă
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon