Cât de „tânăr” e, de fapt, corpul tău? Vârsta reală a corpului nu e cea din buletin. Cercetătoarea Sara Hägg, profesor asociat la prestigiosul Karolinska Institutet din Suedia, locul unde se decid premiile Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, spune că vârsta din buletin spune doar o parte din poveste.
Reclamă
Invitată la Congresul Internațional de Longevitate de la București, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance, Sara Hägg a explicat că îmbătrânirea biologică poate fi măsurată obiectiv prin analiza ADN-ului. „În codul genetic apar modificări fine, numite metilări, care reflectă ritmul de uzură al celulelor. Aceste semnături pot fi citite cu ajutorul testelor epigenetice. Ne arată cât de repede îmbătrânim în realitate”, a spus cercetătoarea.
Vârsta reală a corpului nu e cea din buletin
Hägg și echipa sa de la Karolinska Institutet sunt printre primii care au folosit studii pe gemeni. Asta pentru a înțelege cum se combină moștenirea genetică și stilul de viață în procesul de îmbătrânire. „Doi oameni cu același ADN pot îmbătrâni diferit. Somnul, alimentația, stresul, mișcarea: toate lasă urme chimice asupra genelor noastre. Aceste urme se adună în timp și formează o hartă biologică a vârstei reale”, a explicat ea.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Rezultatele adunate în ultimul deceniu confirmă un lucru esențial. Mediul și obiceiurile de zi cu zi cântăresc mai mult decât genele. Chiar și în familiile cu o predispoziție genetică spre boli, cei care adoptă un stil de viață echilibrat pot avea o vârstă biologică cu ani buni mai mică decât cea cronologică.
Cercetările Sarei Hägg sunt considerate printre cele mai solide din domeniul longevității. Modelele epigenetice dezvoltate la Karolinska Institutet sunt folosite deja pentru a calcula „vârsta biologică” a pacienților și pentru a anticipa riscul de boli cronice, inclusiv cardiovasculare și neurodegenerative.
Reclamă
Vârsta reală a corpului nu e cea din buletin: “Putem interveni din timp: prin somn mai bun, dietă, mișcare și gestionarea stresului
„Aceste analize nu sunt un verdict, ci un instrument. Ne pot spune dacă organismul nostru e cu cinci ani înainte sau în urmă față de vârsta din buletin. Iar dacă vedem semne de accelerare a îmbătrânirii, putem interveni din timp. Prin somn mai bun, dietă, mișcare și gestionarea stresului”, a spus cercetătoarea suedeză.
Pentru mulți dintre participanți, prezentarea Sarei Hägg a fost una dintre cele mai așteptate ale Congresului Internațional de Longevitate, primul eveniment de acest tip din Europa de Sud-Est. Într-un domeniu în care știința și medicina încep să vorbească aceeași limbă, cercetătoarea de la Karolinska a adus o concluzie simplă:
„Îmbătrânirea nu este un mister, ci o sumă de procese pe care le putem măsura și, uneori, încetini.”
Reclamă
