Lipsa de fier este una dintre cele mai întâlnite deficiențe nutriționale la nivel mondial. Netratată, ea reduce performanțele fizice și mentale, crește riscul de infecții și încetinește dezvoltarea copiilor. Dacă suspectezi lipsa de fier, simptome precum oboseala persistentă și senzațiile de amețeală sunt un semnal de alarmă. Află cum să recunoști această problemă.
Din copilărie și până la vârsta a treia, acest mineral este esențial pentru sănătate. El este componenta principală a hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul de la plămâni către organe și țesuturi. Astfel, fierul asigură oxigenarea adecvată a țesuturilor.
Rolurile fierului în organism sunt mai numeroase de atât. El contribuie și la:
- funcționarea optimă a sistemului imunitar;
- sinteza ADN-ului și diviziunea celulară;
- producerea de energie;
- metabolismul grăsimilor, carbohidraților și proteinelor;
- neutralizarea substanțelor toxice.
Deficitul acestui mineral este foarte frecvent, mai ales în rândul femeilor și al persoanelor care au o alimentație săracă în fier.
Lipsa de fier: simptome în stadiile inițiale
Organismul stochează acest mineral în ficat, măduva osoasă și splină pentru a-l utiliza atunci când scade aportul din alimentație sau cresc cerințele corpului. Un adult sănătos are aproximativ un gram de fier depozitat în organe. Dacă fierul nu mai este asigurat prin alimentație sau există pierderi, corpul va epuiza treptat rezervele. Când acestea devin insuficiente, producția de hemoglobină scade și afectează transportul oxigenului către țesuturi și organe, ceea ce duce la apariția anemiei feriprive.
În stadiile incipiente, simptomele anemiei pot să nu fie foarte evidente sau specifice. Pe măsură ce deficitul se prelungește și se agravează, manifestările devin mai vizibile.
Simptomele anemiei feriprive sunt legate de scăderea cantității de oxigen furnizate către întregul corp, conform American Society of Hematology (ASH).
Lipsa de fier – simptome frecvente:
- paloare sau piele galbenă, cu aspect pământiu;
- oboseală inexplicabilă sau lipsă de energie;
- dificultăți de respirație sau dureri în piept, mai ales în timpul activităților fizice;
- slăbiciune generală inexplicabilă;
- bătăi rapide ale inimii (tahicardie);
- zgomote sau țiuit în urechi;
- dureri de cap, mai ales în timpul activităților fizice;
- poftă neobișnuită de gheață sau argilă (picofagie);
- limbă dureroasă sau cu suprafața netedă:
- unghii fragile;
- căderea părului.
Ce efecte are lipsa de fier pe termen lung
Fierul este necesar și pentru sinteza neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina care influențează învățarea, memoria și comportamentul. Deficitul acestui mineral în primii ani de viață poate cauza întârzieri cognitive și afectarea permanentă a funcțiilor cerebrale.
În stadiile avansate, când nivelul de fier din organism devine foarte scăzut, anemia poate afecta multiple organe și sisteme ale corpului. Dacă nu este tratată corespunzător, ea poate cauza o serie de complicații atât la adulți, cât și la copii.
Probleme cardiovasculare
Pentru a furniza suficient oxigen organelor vitale, inima încearcă să pompeze sânge mai repede, ceea ce poate duce la cardiomegalie sau inimă mărită. Suprasolicitarea mușchiului cardiac face ca acesta să se îngroașe și să nu mai poată pompa sângele eficient.
Pe termen lung, bătăile rapide ale inimii sau tahicardia provocată de anemia feriprivă poate contribui la dezvoltarea insuficienței cardiace.
Complicații în sarcină
La femeile însărcinate, anemia severă prin deficit de fier a fost legată de nașterea prematură și copii cu greutate mică la naștere, conform Mayo Clinic. Totodată, aportul redus de fier poate cauza complicații pentru mamă, cum ar fi oboseala severă post-partum. Acestea pot fi prevenite prin administrarea de suplimente alimentare în perioada prenatală.
Probleme de creștere la copii
La sugari și copii, deficitul sever de fier poate duce la anemie, precum și la întârzierea creșterii și dezvoltării cognitive și motorii. Pe termen lung, poate afecta negativ învățarea, memoria și comportamentul.
Infecții mai frecvente
Fierul este important pentru funcția imunitară, iar lipsa lui din organism este asociată cu o susceptibilitate crescută la infecții. La persoanele care suferă de anemie feriprivă severă, infecțiile pot deveni frecvente și greu de vindecat.
Performanțe fizice și mentale reduse
Oxigenarea inadecvată a țesuturilor afectează performanțele fizice și intelectuale, ceea ce poate duce la dificultăți la locul de muncă sau la școală. Din acest motiv, poate îngreuna în mod semnificativ desfășurarea activităților zilnice.
Ce boli poate ascunde lipsa de fier
Deși nivelul scăzut de fier din organism este cauzat cel mai frecvent de o alimentație săracă în acest mineral sau de pierderi de sânge precum menstruația abundentă, el poate fi și simptomul unor afecțiuni.
Anemia feriprivă semnalează uneori boli care provoacă sângerări, care interferează cu absorbția fierului sau care epuizează rezervele de fier. Acestea includ:
- ulcer gastric sau duodenal;
- gastrită (inflamația stomacului);
- esofagită (inflamația esofagului);
- colita ulcerativă și boala Crohn (boli inflamatorii intestinale);
- boala celiacă;
- hemoroizi;
- angiodisplazie (vase de sânge mici din tractul gastrointestinal care sângerează și duc la anemie feriprivă cronică);
- infecții precum diverticulita;
- parazitoze intestinale precum giardioza (cauzată de parazitul Giardia lamblia) sau anchilostomiaza (cauzată de viermi din genul Ancylostoma);
- insuficiență renală cronică;
- boli cronice ale ficatului;
- tumori localizate în esofag, stomac, intestinul subțire sau colon.
Cele mai bune alimente pentru cei care au lipsă de fier
Dacă ai lipsă de fier, ai nevoie să o tratezi pentru a preveni agravarea simptomelor. Poți face acest lucru prin alimentație sau administrarea de suplimente.
Alimentele conțin două tipuri de fier, care diferă prin sursă, absorbție și biodisponibilitate:
Fierul hemic
Acest tip de fier este absorbit mai bine în organism. Până la 35% din fierul hemic provenit din alimentație este utilizat. El poate fi asigurat doar din alimentele de origine animală. Cele mai bune surse sunt:
- organele de animale;
- carnea roșie (porc, vită, miel);
- carnea albă (curcan, pasăre);
- peștele (în special tonul, sardinele și macroul);
- scoicile și fructele de mare (creveți, stridii).
Fierul non-hemic
Această formă de fier se absoarbe mai slab. Cel mult 20% din fierul non-hemic consumat este utilizat. Consumul simultan de alimente bogate în vitamina C poate îmbunătăți absorbția în organism, în timp ce consumul de fitați (din cereale integrale și unele leguminoase), oxalați (din spanac), taninuri (din ceai și cafea) și calciu îi reduc absorbția.
Fierul non-hemic se găsește în alimentele vegetale și în unele produse de origine animală (ouă, lactate). Cele mai bune surse sunt:
- leguminoasele (fasolea, mazărea, năutul, etc.);
- legumele cu frunze verzi (spanac, kale);
- fructele nucifere (fistic, migdale, caju, etc.);
- semințele (de dovleac, floarea-soarelui, cânepă);
- anumite legume, precum cartofii.
Pentru un aport echilibrat, include în alimentație atât surse de fier hemic, cât și non-hemic. Dacă ești vegetarian sau vegan, asigură-te că mănânci alimente bogate în vitamina C și evită factorii care scad absorbția fierului.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
