Antena

Congelarea ovocitelor, soluția optimă pentru femeile care vor să fie mame mai târziu

Simina Dragut
Simina Dragut
Publicat: 24 noiembrie 2024, 08:46

Decizia de amânare a sarcinii până la momentul în care o femeie se simte cu adevărat pregătită să devină mamă poate veni cu un preț dureros. Acesta se poate manifesta atât emoțional, cât și financiar. Citește despre congelarea ovocitelor.

Reclamă

Cariera, stabilitatea financiară, o relație bine sudată și o casă sunt obiective pe care multe femei doresc să le bifeze înainte de a decide că este momentul să-și întemeieze o familie. Însă, trecerea timpului poate afecta capacitatea de reproducere.

Primul copil, până la 30 de ani

„Ideal, primul copil ar trebui să vină pe lume până la vârsta de 30 de ani a femeii. În zilele noastre, însă, decizia de a avea un copil este luată după 35 de ani, deseori chiar la 40 și ceva de ani. Iar asta este o provocare majoră pentru noi, medicii care ne ocupăm cu problemele de fertilitate”, spune dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

O sarcină la o vârstă considerată înaintată din punctul de vedere al perioadei fertile, mai exact după 40 de ani, este obținută deseori cu mari eforturi din partea cuplului respectiv.

Pe cale naturală, șansele de a concepe scad drastic. Se întâmplă deoarece rezerva ovariană a femeii, „depozitul” ei de material genetic, se reduce de la o lună la alta. Singura variantă, în multe situații, este fertilizarea in vitro. Aceasta înseamnă o procedură care presupune costuri ce nu sunt deloc mici. Rata sa de succes depinde, în mare măsură, de calitatea ovocitelor.

Reclamă

„După 40 de ani, riscul ca ovocitele să prezinte mutații genetice este de 80%, un procent foarte mare. De aceea recomand ca decizia de a avea un copil să fie luată mai devreme, când acest risc este mult mai mic. Însă există și o altă cale de a crește șansele unei sarcini duse la termen cu un copil sănătos, dacă alegem, din diferite motive, inclusiv unele medicale, să amânăm acest moment. Iar această soluție este vitrificarea ovocitelor la vârstă tânără. Considerați această variantă un fel de depozit la bancă prin care vă asigurați că mai târziu vă puteți folosi de el”, explică dr. Vythoulkas.

Iată ce trebuie să știți despre această procedură.

Vârsta ideală pentru crioconservarea ovocitelor

Crioconservarea sau vitrificarea ovocitelor constă în înghețarea rapidă a celulelor și depozitarea lor în azot lichid. Aceasta se realizează la o temperatură de -196 de grade Celsius.

Reclamă

„Congelarea ovocitelor în jurul vârstei de 25-30 de ani oferă cele mai mari șanse de a păstra material genetic sănătos și viabil. Totuși, procedura poate fi realizată și după această vârstă, însă cu șanse mai reduse de succes. De ce? Pentru că fertilitatea feminină începe să scadă semnificativ după această vârstă, iar calitatea și numărul ovocitelor joacă un rol esențial în succesul unei sarcini viitoare”, atenționează medicul Andreas Vythoulkas.

Dacă te gândești la această opțiune, este important să consulți un specialist în infertilitate. Astfel, poți evalua rezerva ovariană (testul AMH) și poți planifica procedura de crioconservare.

Prin crioconservare se pot stoca, în vederea reproducerii, atât ovocite și embrioni, cât și spermă.

De ce aleg femeile să-și congeleze ovocitele

Crioconservarea este, în unele situații, singura posibilitate ca o femeie să devină mamă la un moment dat, potrivit Cleveland Clinic.

„Ne referim la cazul celor diagnosticate cu o formă de cancer, care urmează să înceapă curele de chimioterapie. Acestora li se pot recolta ovocite înainte de instituirea chimioterapiei, ele sunt apoi crioconservate și, ulterior, când organismul este apt, se pot folosi pentru obținerea unei sarcini. Același lucru este valabil și în cazul endometriozei sau al chisturilor ovariene care necesită intervenție chirurgicală”, detaliază specialistul în infertilitate.

La crioconservare mai apelează și femeile care intenționează să devină mame, dar își doresc să aștepte mai mult timp. Cum rezerva ovariana scade pe măsura trecerii anilor, crioconservarea ovocitelor este o „plasă de siguranță”. Știința o pune la dispoziția celor care mai au nevoie de timp până să primească un copil în viața lor.

Cât timp pot fi păstrate în siguranță ovocitele congelate

Alte situații în care congelarea ovocitelor poate fi luată în considerare sunt cele în care există un risc genetic de menopauză prematură. Totodată, poate fi aplicată în cazul unui risc de boli autoimune care pot reduce rezerva ovariană.

Ovocitele congelate pot fi păstrate timp de zeci de ani fără a-și pierde viabilitatea. Conform studiilor, nu există o limită strictă privind durata maximă de stocare. Dar cele mai multe țări reglementează această perioadă la aproximativ 10-20 de ani, cu posibilitatea de prelungire.

Calitatea ovocitelor rămâne aproape neschimbată datorită procesului de vitrificare. Aceasta înseamnă că șansele de succes FIV nu sunt influențate de durata stocării.

Care este riscul ca ovocitele să fie distruse la decongelare

Unul dintre cele mai mari avantaje ale vitrificării este rata crescută de supraviețuire a ovocitelor după decongelare. Statisticile arată că peste 90% dintre ovocitele congelate își păstrează integritatea. Totuși, succesul oferit de congelarea ovocitelor poate varia în funcție de factori. De exemplu, calitatea ovocitelor la momentul congelării, tehnicile utilizate pentru vitrificare și congelare sau experiența clinicii unde este efectuată procedura pot fi aspecte importante.

Chiar și așa, rata de succes FIV cu ovocite vitrificate este comparabilă cu cea a ovocitelor proaspete. Aceasta face crioconservarea o metodă sigură și eficientă.

Dacă te gândești să recurgi la această procedură, consultă un specialist în infertilitate. Astfel, poți afla mai multe despre pașii necesari și șansele tale de succes. Decizia de a-ți congela ovocitele ar putea fi cea mai importantă investiție în viitorul tău.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
articol cu video
Ce trebuie să punem în trusa de prim ajutor
Ce trebuie să punem în trusa de prim ajutor
Ce trebuie să punem în trusa de prim ajutor
articol cu video
Ce este lupusul. Care sunt simptomele acestei boli autoimune
Ce este lupusul. Care sunt simptomele acestei boli autoimune
Ce este lupusul. Care sunt simptomele acestei boli autoimune
articol cu video
Legătura dintre incontinență urinară și menopauză. Cum se pot gestiona simptomele
Legătura dintre incontinență urinară și menopauză. Cum se pot gestiona simptomele
Legătura dintre incontinență urinară și menopauză. Cum se pot gestiona simptomele
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon