Zahărul de masă, siropurile și îndulcitorii adăugați în alimente și băuturi procesate sunt la fel de periculoase pentru inimă precum grăsimile saturate, semnalează un nou studiu. Pentru a ne proteja de bolile cardiovasculare, medicii ne recomandă să evităm zaharurile adăugate. Sau, cel puțin, să limităm consumul lor.
Obiceiurile alimentare joacă un rol crucial în prevenirea bolilor de inimă. Efectul nociv al grăsimilor trans și al celor saturate asupra sănătății cardiovasculare este bine cunoscut. Alimentele bogate în astfel de grăsimi nu sunt singurele care ne expun riscului de boli de inimă.
Consumul de produse cu zaharuri adăugate crește la fel de mult riscul de boli cardiovasculare, potrivit unui studiu publicat în revista medicală BMC Medicine. Ele cresc nivelul trigliceridelor din sânge. Duc astfel la îngroșarea pereților arterelor, favorizând bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic.
Ce sunt zaharurile adăugate
Zaharurile sunt carbohidrați care se împart în două categorii. Zaharuri libere și zaharurile prezente în mod natural în lapte, fructe și legume.
Zaharurile libere sunt cele adăugate în timpul procesării sau preparării alimentelor și băuturilor, așa cum sunt zahărul de masă, siropurile și îndulcitorii adăugați în bomboane, prăjituri sau ciocolată. Zaharuri libere sunt considerate și cele prezente în mod natural în miere și siropuri, precum și în sucuri sau concentrate de sucuri de fructe și legume, potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.
Cea de-a doua categorie de zaharuri, naturale, sunt absorbite mai greu în organism. Ele nu cresc nivelul glicemiei la fel de mult ca zaharurile libere.
Zaharurile adăugate cresc riscurile, fibrele îl scad
Autorii studiului publicat în revista BMC Medicine, cercetători la Universitatea Oxford, au analizat datele medicale a 110.497 de persoane, pe o perioadă de 9,4 ani. Acestea au notat ce alimente au consumat în cursul a 24 de ore cu 2-5 ocazii diferite.
Cercetătorii au comparat apoi aceste informații cu diagnosticele de boli cardiovasculare. Au verificat prezența unor factori de risc pentru afecțiuni cardiace la aceste persoane, precum nivelul crescut al trigliceridelor. Pe durata studiului, au fost raportate 4.188 de diagnostice de boli cardiovasculare. 3.138 de cazuri de boală cardiacă ischemică și 1.124 de cazuri de accident vascular cerebral.
Riscul de probleme cardiace a fost mai mare la participanții la studiu care au consumat o cantitate crescută de zaharuri adăugate, au observat cercetătorii la finalul studiului. De partea cealaltă, persoanele care obișnuiau să consume mai multe fibre alimentare au fost mai protejate de astfel de probleme de sănătate. O analiză detaliată a arătat că aportul crescut de zaharuri libere s-a asociat cu un nivel ridicat al trigliceridelor.
Cum afectează sănătatea cardiovasculară
Diferitele tipuri de carbohidrați afectează diferit riscul cardiovascular, a explicat pentru publicația Medical News Today dr. Elexander Atkinson, medic de familie care nu a fost implicat în studiu citat.
Zaharurile adăugate cresc riscul de probleme cardiace prin mai multe mecanisme, detaliază specialistul.
„Ele cresc riscul de diabet, care este un factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare. De asemenea, pot crește tensiunea arterială, un alt factor de risc pentru aceste boli. Din punct de vedere metabolic, organismul ar putea să nu poată procesa toate aceste zaharuri într-o manieră sănătoasă. Acest lucru poate cauza o creștere a trigliceridelor, fenomen observat în studiu. Trigliceridele sunt și ele corelate cu afecțiunile cardiace”.
Un alt mecanism prin care zaharurile ar putea să afecteze inima are legătură cu inflamația pe care acestea o produc în corp. Inflamația este un mecanism prin care organismul luptă împotriva bolilor. Dacă ea persistă, însă, o perioadă îndelungată, poate deveni nocivă pentru sănătate. Inflamația cronică afectează organismul în mai multe moduri. Unul dintre ele este legat de disfuncțiile vasculare care cresc riscul cardiovascular.
Autorii recomandă înlocuirea zaharurilor libere cu cele care se găsesc în compoziția fructelor și legumelor, precum și consumul de fibre, care contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
