Top 10 alimente bogate în probiotice care ajută digestia

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 23 aprilie 2023, 08:44

Sănătatea sistemului digestiv depinde într-o mare măsură de așa-numitele bacterii „bune”, iar suplimentele alimentare nu sunt singura metodă prin care ne putem echilibra flora intestinală. Există câteva alimente care conțin cantități mari de probiotice cu efect protector.

Reclamă

În limba greacă, termenul „bios” înseamnă „viață”, iar „probiotic” se traduce prin sintagma „pentru viață”. Însuși numele face referire, așadar, la efectele pozitive ale probioticelor asupra sănătății. Ele sunt microorganisme nepatogene vii – bacterii și drojdii (ciuperci) – care populează tractul digestiv și au roluri benefice pentru întregul organism. 

Probioticele previn proliferarea bacteriilor patogene în tractul digestiv și pot fi utile în numeroase afectiuni, de la bolile diareice de cauză virală și bacteriană, infecția cu Helicobacter pylori, boli inflamatorii intestinale, infecții urogenitale și până la boli cardiovasculare sau chiar anumite forme de cancer, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Națiunilor Unite.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Tipuri de probiotice

Există patru genuri principale de bacterii „bune”, fiecare cu sute de specii și mii de tulpini diferite: Lactobacillus, Bifidobacterium, Streptococcus thermophilus și Lactococcus lactis. Primele două dintre ele sunt cele mai comune și aduc cele mai multe beneficii pentru digestie. 

Lactobacillus este un gen de bacterii gram-pozitive, prezente în mod natural în tractul digestiv și în cel urogenital. Ele produc acid lactic prin fermentarea zaharurilor și contribuie la menținerea pH-ului optim al tractului digestiv. 

Reclamă

Bifidobacterium este un alt gen de bacterii gram-pozitive care se găsește în mod natural în sistemul digestiv. Ele ajută la menținerea echilibrului florei intestinale și la producerea de acid lactic și acetic. Bifidobacterium bifidum și Bifidobacterium lactis sunt două tipuri comune de Bifidobacterium, care se găsesc în multe alimente probiotice.

Cele mai bune surse alimentare de probiotice

Fiecare tulpină de probiotice este unică și are diferite beneficii pentru sănătate. Prin urmare, nu se poate spune că un aliment probiotic este mai bun decât altul, ci există tipuri potrivite pentru anumite simptome. 

Câteva alimente conțin anumite probiotice în cantitate mai mare și pot aduce la fel de multe beneficii precum suplimentele alimentare. Iată care sunt acestea:

Reclamă

1. Iaurtul

Iaurturile sunt o soluție la îndemână pentru reglarea florei intestinale, dar nu toate sortimentele au efect probiotic. Ele ar trebui să conțină culturi de bacterii vii și active. Bacteriile benefice sunt distruse prin pasteurizare, astfel că iaurturile care au trecut prin acest proces nu mai conțin probiotice. De obicei, iaurturile care conțin culturi de bacterii vii și active sunt promovate ca atare pe etichetă, fiind ușor de identificat pe rafturile magazinelor. 

Potrivit speciaiștilor de la Harvard Medical School, iaurturile conțin bacteria Lactobacillus acidophilus, dar pot fi îmbogățite și cu alte probiotice, precum  Bifidobacterium. Cele două sunt benefice în tratarea tulburărilor digestive, dar și a infecțiilor urogenitale. 

2. Chefirul

Această băutură ușor carbogazoasă și mai diluată decât iaurtul este obținută tot prin fermentarea laptelui, dar prin adăugarea unui amestec de  drojdii și de bacterii. Pe lângă bacteria Lactobacillus acidophilus conținută de iaurt, chefirul aduce în organism și alte tipuri de bacterii bune. De aceea, el este considerat un probiotic mai puternic, cu beneficii mai numeroase pentru sănătate, în comparație cu iaurtul. 

Chefirul este obținut prin introducerea în lapte (de vacă, capră sau oaie) a unor granule care cresc în timpul fermentării. Ele au o culoare alb-gălbuie și pot fi cumpărate din magazinele naturiste, având denumirea de granule de chefir.

3. Oțetul de mere

Această băutură este obținută printr-un proces de dublă fermentație a sucului de mere cu ajutorul bacteriilor și drojdiilor. Nu toate sortimentele de oțet din cidru de mere conțin însă culturi de bacterii vii și drojdii benefice pentru sănătate. Prin pasteurizare, acestea se distrug, așa încât este recomandat oțetul nepasteurizat pentru a ne bucura de proprietățile sale probiotice. 

Pentru că are o aromă puternică, oțetul de mere poate fi adăugat în salate sau marinade. El poate fi iritant pentru sistemul digestiv, așa încât trebuie consumat cu moderație. 

4. Murăturile

Un preparat foarte popular în bucătăria românească, consumat mai ales pe timp de iarnă, murăturile au apărut cu mii de ani în urmă din nevoia de a conserva legume care nu se găseau în natură pe toată durata anului. 

Metoda tradițională de murare folosește un amestec de apă, sare și diferite condimente, iar această rețetă este și cea mai sănătoasă din perspectiva proprietăților probiotice. Murăturile în oțet nu au același efect benefic pentru flora intestinală, deoarece sunt preparate de obicei cu oțet pasteurizat. 

Prin procesul natural de fermentare acidolactică, rezultă bacterii benefice pentru organismul uman, precum Lactobacillus și Bifidobacterium, care îmbunătățesc digestia și susțin imunitatea organismului. 

5. Varza murată

Un alt preparat care nu lipsește din bucătăria românească, varza murată este obținută prin același proces de fermentație care generează culturi de bacterii vii. Deși este o sursă excelentă de probiotice, dar și de vitamine din complexul B, se recomandă consumul cu moderație, din cauza conținutului ridicat de sare. Această precauție este valabilă și pentru murături. 

6. Kimchi

O mâncare tradițională coreeană populară și la noi în ultimii ani, kimchi este o garnitură din legume sărate și picante, de obicei varză chinezească sau ridiche coreeană, în amestec cu diverse condimente, în funcție de rețetă. Ea este obținută prin același proces de fermentare acidolactică din care rezultă bacterii benefice pentru tractul digestiv. 

Cercetările susțin că acest preparat are proprietăți anticancer, previne obezitatea, reduce nivelul colesterolului, încetinește procesul de îmbătrânire și susține imunitatea. 

7. Kombucha 

Un alt probiotic natural devenit popular la noi în ultimii ani este kombucha, o băutură ușor alcoolizată și efervescentă. Originară din China, kombucha este obținută de obice din ceai negru sau verde și se comercializează gata preparată, ambalată în sticle. 

Kombucha este un ceai fermentat care ne aduce atât beneficiile ceaiului, cât și pe cele ale băuturilor fermentate. El este o sursă bogată în antioxidanți, dar conține și bacterii benefice și drojdii care ajută la menținerea echilibrului florei intestinale.

8. Unele brânzeturi

Sortimentele de brânză nepasteurizate conțin bacterii probiotice benefice pentru sănătatea sistemului digestiv. Procesarea termică distruge aceste bacterii. 

Cele mai bune surse de probiotice sunt:

  • brânza cheddar;
  • Brie;
  • Camembert;
  • Edam;
  • Gruyère;
  • Provolone;
  • brânza de vaci fermentată. 

Cantitatea de probiotice din aceste brânzeturi variază în funcție de producător și de metoda de preparare.

9. Laptele bătut

O altă sursă alimentară de probiotice este laptele bătut sau acru, cum mai este numit. În urma procesului de fermentație naturală se dezvoltă bacterii „bune” – bifidobacterii și lactobacili cu efect pozitiv în reglarea florei intestinale. 

Doar laptele bătut obținut din lapte crud, așa cum îl preparau bunicii noștri, conține bacterii benefice. Laptele pasteurizat (sterilizat prin fierbere) se acrește fără a mai forma aceste bacterii cu efect probiotic. Cele mai multe sortimente de lapte bătut din comerț sunt obținute din lapte pasteurizat. 

10. Supa japoneză miso

Acest fel de mâncare tradițional japonez conține o pastă numită miso, care este obținută prin fermentarea boabelor de soia în sare pentru o perioadă variabilă, de la câteva luni, la câțiva ani. Pasta miso se dizolvă în apă, rezultând o supă limpede și lichidă, în care se adaugă alge marine și diverse legume, în funcție de rețetă. 

În medicina tradițională japoneză, supa miso este folosită ca remediu natural pentru tulburările digestive. Efectul benefic se datorează bacteriilor probiotice din compoziția pastei miso. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Crizele de fiere: de ce apar, cum se manifestă și cum se tratează
Crizele de fiere: de ce apar, cum se manifestă și cum se tratează
Crizele de fiere: de ce apar, cum se manifestă și cum se tratează
Ceaiuri pentru digestie. Ce efecte pot avea asupra tranzitului
Ceaiuri pentru digestie. Ce efecte pot avea asupra tranzitului
Ceaiuri pentru digestie. Ce efecte pot avea asupra tranzitului
Beneficiile mai puțin știute ale probioticelor. Ce efecte au bacteriile bune asupra creierului
Beneficiile mai puțin știute ale probioticelor. Ce efecte au bacteriile bune asupra creierului
Beneficiile mai puțin știute ale probioticelor. Ce efecte au bacteriile bune asupra creierului
Reclamă
PARTENERI
icon