Ce este constipația cronică și cum se poate trata

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 20 aprilie 2023, 09:55

Constipația cronică afectează persoane de toate vârstele, dar femeile și vârstnicii se confruntă mai des cu această tulburare de tranzit intestinal. Netratată, ea poate crea mult disconfort și poate da complicații. Află care sunt cauzele constipației cronice la adulți și la copii, cum se tratează corect și ce remedii sunt de ajutor.

Reclamă

Între 15% și 30% din populația generală se confruntă cu constipația cronică, potrivit statisticilor. Termenul de „constipație” poate avea interptetări diferite de la o persoană la alra. Pentru unele, constipație poate însemna o frecvență neregulată a scaunelor, iar pentru altele, o senzație de evacuare incompletă după defecație sau eliminarea cu efort a unor scaune tari. 

Nu există o frecvență „normală” a scaunelor. Pentru unele persoane, „normal” poate însemna trei scaune pe săptămână, în timp ce pentru altele, este „normal” să aibă unul sau chiar două scaune pe zi. Din acest motiv, medicii au alcătuit un set de criterii pentru a defini constipația.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce este constipația cronică

Există două tipuri de constipație: acută și cronică. Constipația acută este pe termen scurt și are următoarele caracteristici:

  • Nu apare frecvent și durează numai câteva zile;
  • Este cauzată de modificări ale alimentație sau rutinei zilnice, de călătorii, lipsa mișcării sau anumite tratamente;
  • Poate fi remediată cu laxative, mai mult mișcare sau cu o dietă bogată în fibre alimentare.
Reclamă

Constipația cronică se manifestă pe termen lung și are următoarele caracteristici:

  • Durează mai mult de 3 luni și persistă chiar și mai mulți ani;
  • Afectează calitatea vieții;
  • Nu se atenuează prin modificarea alimentației sau cu exerciții fizice, ci necesită tratamente mai complexe.

Conform criteriilor Roma IV, un ghid de referință care definește principiile de diagnostic și tratament ale tulburărilor gastrointestinale funcționale, vorbim despre constipație cronică atunci când o persoană are două sau mai multe simptome dintre următoarele:

Reclamă
  • Mai puțin de 3 scaune spontane pe săptămână;
  • Efort la defecație în cel puțin 25% din cazuri;
  • Scaune tari și fragmentate în cel puțin 25% din cazuri;
  • Senzație de eliminare incompletă a bolului fecal în cel puțin 25% din cazuri;
  • Senzație de blocaj la nivelul rectului în cel puțin 25% din cazuri;
  • Nevoia de a efectua manevre (precum folosirea degetelor) pentru a ajuta defecația în cel puțin 25% din cazuri;
  • Scaunele spontane sunt rare dacă nu se administrează laxative;

Constipația cronică poate fi diagnosticată dacă două sau mai multe dintre aceste simptome persistă pe o perioadă mai lungă de 3 luni. 

Ce cauze are constipația cronică

De regulă, alimentația săracă în fibre și lipsa mișcării afectează pe termen scurt tranzitul intestinal. Constipația cronică este cauzată de diverse afecțiuni și tratamente:

  • slăbirea musculaturii pelviene ca urmare a sarcinilor multiple, a excesului ponderal sau bolilor de țesut conjunctiv;
  • boli endocrine sau metabolice, precum hipotiroidismul și diabetul;
  • boli neurologice care afectează coordonarea mușchilor pelvieni: scleroza multiplă, boala Parkinson, accidentul vascular cerebral și leziuni ale măduvei spinării;
  • fisuri anale sau rectale;
  • ocluzie intestinală (blocarea tranzitului intestinal în intestinul subțire sau gros);
  • tulburări psihice: anxietate, depresie sau tulburări alimentare (bulimie, anorexie și altele);
  • boli intestinale: boala Crohn, cancerul de colon, diverticuloza și sindromul intestinului iritabil;
  • boli invalidante, cu imobilizare la pat;
  • medicamente: opioide, blocanți ai canalelor de calciu, agenți anticolinergici, antidepresive triciclice, medicamentele administrate în boala Parkinson, antipsihotice, diuretice, antiacide (în special carbonatul de calciu), suplimentele cu calciu, suplimentele cu fier, antihistaminicele.

Constipația cronică la copii

În cele mai multe cazuri, constipația la copii nu este consecința unor afecțiuni sau tratamente, ci a unei alimentații sărace în fibre alimentare și a hidratării insuficiente. Adesea, după eliminarea unui scaun tare care a produs durere și disconfort, copiii au tendința de a amâna defecația, ceea ce duce la agravarea problemei. O constipație acută poate deveni cronică în acest mod. 

Conform ghidului de diagnostic Roma IV, constipația cronică la bebeluși și copii cu vârsta de până la 4 ani se definește prin prezența timp de o lună a cel puțin două dintre următoarele simptome:

  • două sau mai puține scaune pe săptămână;
  • istoric de retenție excesivă a scaunelor; 
  • istoric de defecații dureroase și scaune tari;
  • istoric de scaune cu diametru crescut;
  • prezența materiilor fecale la nivel rectal în cantitate mare. 

În cazul copiilor cu vârsta egală sau mai mare de 4 ani care au învățat să utilizeze olița sau toaleta, constipația cronică este definită prin prezența timp de 2 luni a cel puțin două dintre criteriile anterioare, la care se adaugă următoarele:

  • cel puțin un episod de incontinență fecală pe săptămână;
  • istoric de scaune cu diametru crescut, care pot boca toaleta.

Constipația cronică la bătrâni

Problemele de tranzit intestinal sunt frecvente după vârsta de 60 de ani, potrivit medicilor Academiei Americane a Medicilor de Familie. Una dintre cauzele de apariție a constipației la vârstnici este slăbirea musculaturii abdominale. În consecință, tranzitul intestinal încetinește și evacuarea reziduurilor alimentare nu se mai face corespunzător. 

O altă cauză a constipației la vârsta a treia este lipsa de activitate fizică. Ea survine pe fondul problemelor de mobilitate cu care majoritatea vârstnicilor se confruntă. Constipația poate surveni și ca urmare a alimentații deficitare cauzată de scăderea apetitului, o problemă observată frecvent la vârsta a treia. 

La toate aceste cauze se adaugă adesea bolile cronice care apar la vârste înaintate, precum și tratamentele administrate pentru ele, dintre cele menționate anterior. 

Tratamentul corect pentru constipație cronică la adulți și la copii

Atât în cazul adulților, cât și al copiiilor, tratarea constipației cronice începe cu modificarea alimentației: reducerea cantității de grăsimi și zaharuri din dietă, hidratarea și creșterea cantității de fibre. 

În funcție de vârstă, aportul optim de fibre este de 22-34 de grame pe zi. O cantitate mai mare de atât poate crea disconfort abdominal (balonare, flatulență) și reduce absorbția unor minerale: calciu, fier și zinc. Cele mai bune surse de fibre alimentare sunt:

  • cerealele integrale;
  • leguminoasele (fasole, mazăre, linte, năut);
  • fructele (mere cu coajă, pere, portocale, prune);
  • legumele (morcovi, fasole verde, ceapă, spanac, broccoli);
  • nuciferele (migdale, caju, arahide, nuci pecan);
  • semințele de psyllium, de chia și de floarea soarelui.

De asemenea, adulții sedentari care se confruntă cu constipația cronică ar trebui să includă în programul zilnic 30 de de minute de mișcare. Activitatea fizică stimulează contracțiile musculaturii intestinale, accelerând astfel tranzitul intestinal.

Dacă modificarea alimentației și stilului de viață nu a duc la îmbunătățiri ale tranzitului intestinal și constipația este severă, medicul gastroenterolog poate recomanda laxative. Există mai multe categorii de laxative:

  • laxative de volum, cu fibre alimentare precum tărâțele de grâu și de Psyllium;
  • laxative osmotice, care cresc retenția de apă în colon și consistența scaunului devine moale: lactuloză, lactitol, manitol, sorbitol, pentaeritritol și polietilenglicol;
  • laxative lubrifiante, cum sunt parafinele și vaselinele;
  • laxative rectale, care se referă la supozitoare și clisme, cele mai utilizate fiind supozitoarele cu glicerină;
  • laxative stimulante, care cresc contracțiile intestinale, dar care trebuie utilizate pentru perioade scurte de timp, fiindcă dau dependență: uleiul de ricin, laxative care conțin senna sau crușin, sărurile de magneziu, etc.

În cazul vârstnicilor, laxativele se administrează cu prudență și numai la recomandarea medicului gastroenterolog. Ele pot produce complicații dacă există afecțiuni cardiace și renale asociate. 

În cazul copiilor, regimul dietetic se adaptează vârstei. El trebuie să conțină un aport optim de fibre alimentare din legume și fructe. Creșterea consumului de lichide facilitează, de asemenea, eliminarea scaunului. La indicația medicului, constipația poate fi tratată cu uleiuri minerale, supozitoare de glicerină sau alte medicamente laxative.

Remedii naturiste pentru constipație cronică

Laxativele pot părea cea mai rapidă și mai eficientă soluție împotriva constipației, însă până a ajunge la ele, poți încerca soluții mai blânde și care nu creează dependență. Cele mai eficiente remedii naturale recomandate în caz de constipație sunt:

  • Prunele uscate. Acest remediu folosit de bunicile noastre acționează ca un laxativ natural. Prunele uscate conțin sorbitol, o substanță care crește retenția de apă în colon și înmoaie astfel scaunul;
  • Murăturile. Gogoșarii, varza acră, dar și iaurtul, chefirul și brânzeturile fermentate care conțin probiotice naturale care stimulează transitul intestinal și ajută în caz de constipație. 
  • Băuturile calde cu cofeină. Cafeaua și ceaiurile care conțin cofeină stimulează motilitatea intestinală, potrivit recomandărilor nutriționistului Emma Slattery, de la universitatea americană Johns Hopkins Medicine.
  • Ceaiurile. Frunzele sau florile unor plante stimulează tranzitul intestinal și au efect laxativ. Printre cele mai eficiente sunt ceaiurile de senna, crușin, ceaiul verde, chimenul și ceaiul de coada șoricelului. Ceaiurile de senna și cel de crușin pot stimula excesiv motilitatea intestinală. De aceea, ele se administrează pe termen scurt. 
  • Rădăcina de ghimbir. O putem adăuga în mâncăruri sau prepara sub formă de ceai pentru a beneficia de efectul său benefic – de reglare a tranzitului intestinal. 

Ce complicații poate să provoace constipația cronică

 Evacuarea rară sau cu dificultate a conținutului intestinal poate crea complicații dacă nu se intervine cu tratament. Materiile fecale dure și efortul de defecație pe o perioadă îndelungată favorizează:

  • hemoroizii – inflamarea venelor din jurul anusului;
  • fisurile anale – traumatisme la nivelul anusului;
  • impactarea fecală – acumularea de materii fecale întărite în colon și rect care duce la inflamație, crește riscul de infecții și provoacă o distensie a colonului care poate duce chiar la ruptura lui;
  • prolapsul rectal – ieșirea unui segment al rectului în anus ca urmare a efortului depus la defecație.

Prin durerea și disconfortul pe care le produc, hemoroizii și fisurile anale agravează constipația prin tendința de a amâna defecația. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Condimente pentru sănătatea creierului. Efectele asupra funcțiilor cognitive
Condimente pentru sănătatea creierului. Efectele asupra funcțiilor cognitive
Condimente pentru sănătatea creierului. Efectele asupra funcțiilor cognitive
Băuturi pentru sănătatea pielii. De ce îi pot oferi mai multă strălucire
Băuturi pentru sănătatea pielii. De ce îi pot oferi mai multă strălucire
Băuturi pentru sănătatea pielii. De ce îi pot oferi mai multă strălucire
Proprietățile medicinale ale ceaiului de eucalipt. Beneficiile și potențialele riscuri ale acestei băuturi
Proprietățile medicinale ale ceaiului de eucalipt. Beneficiile și potențialele riscuri ale acestei băuturi
Proprietățile medicinale ale ceaiului de eucalipt. Beneficiile și potențialele riscuri ale acestei băuturi
Reclamă
PARTENERI
icon