Bolile autoimune digestive pot fi prevenite și gestionate prin intermediul unor diete echilibrate și adaptate. Adrian Săftoiu, medic gastroenterolog, a fost invitatului lui Mihail Pautov, medic specialist, în episodul 8, din sezonul 8, la MediCOOL. Citește despre bolile autoimune digestive.
Reclamă
Adrian Săftoiu a discutat despre modul în care se manifestă bolilele autoimune digestive, a explicat cum se pot gestiona cu ajutorul schimbărilor alimentare și a arătat cu ajutorul Biomap cum se localizează simptomele în sistemul digestiv.
Ce sunt bolile autoimune digestive
Tot mai mulți oameni au boli autoimune digestive. Există două categorii mari de boli inflamatorii intestinale: boala Crohn și colita ulcerativă. Unii specialiști le consideră boli autoimune pentru că se manifestă printr-o inflamație a peretelui intestinului subțire și a peretelui colonului. Această inflamație este exagerată, practic este un răspuns inflamator al peretelui, de obicei, față de bacteriile din intestin și față de componentele normale ale organismului.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Practic, boala Crohn și colita ulcerativă au componentă autoimună. Diferența este destul de simplă. Colita ulcerativă afectează, în general, rectul și sigmoidul. Poate afecta inclusiv colonul, dar afectarea se limitează la o anumită porțiune. De cele mai multe ori, intestinul subțire nu este afectat în colita ulcerativă, spre deosebire de boala Crohn, care poate afecta orice segment al tubului digestiv, începând de la cavitatea bucală și mergând până la rect și anus.
Inflamația în boala Crohn este mai severă deoarece prinde toate straturile peretelui. În colita ulcerativă inflamația este deseori localizată numai la nivelul stratului superficial.
Reclamă
-De ce apar aceste boli inflamatorii și care este mecanismul?
-Mecanismul nu este cunoscut în totalitate, dar sunt implicați factori genetici. Anumite persoane au anumite modificări genetice, care produc un impact asupra răspunsului imun. Răspunsul imun este deficient.
Unul dintre cei mai importanți factori declanșatori pot fi condițiile de mediu și alimentația. De obicei, se produc dezechilibre bacteriene în colon, mai exact se reduc bacteriile bune și cresc bacteriile dăunătoare.
Alimentația influențează mult apariția acestor boli digestive autoimune. În acest caz, pentru pacienții cu boală Crohn și cu colită ulcerativă ocupă roluri importante regimurile alimentare. Totodată, intervin alți factori stresori.
Reclamă
De exemplu, fumatul are un efect nefavorabil, în special, la pacienții cu boală Crohn. Stresul nu determină neapărat o boală Crohn sau colită ulcerativă, dar este un factor favorizant și poate să declanșeze puseele de activitate.
,,Apropo de incidența bolilor inflamatorii, și în boala Crohn și în colita ulcerativă, există un gradient Nord-Sud și un gradient est-vest. De exemplu, boala Crohn este foarte prevalentă în țările nordice, Scandinavia, Anglia în UK și în țările din Europa de Vest, în timp ce prevalența e ceva mai mică în țările din Europa Centrală. Sigur, probabil sunt și diferențe genetice.”
– Adrian Săftoiu, medic gastroenterolog
Ce măsuri alimentare se pot lua pentru a trata bolile autoimune digestive
Pot apărea diferențe în ce privește prevalența bolilor digestive autoimune deoarece probabil se schimbă alimentația. De exemplu, în țările mediteraneene incidența este mai mică. Când se modifică alimentația, se schimbă și obiceiurile alimentare.
Sindromul de intestin iritabil poate fi debutul unei boli inflamatorii. Termenul este de ,,sindrom” pentru că nu este o boală. Are efecte deranjante și debilitante asupra pacienților. Se regăsește printre principalele cauze de absenteism la locul de muncă. Acesta cauzează: dureri abdominale, balonări și modificări ale tranzitului. În același timp, poate provoca: diaree, constipație sau alternanță de diaree și constipație. În același timp, intestinul subțire și colonul rămân normale.
Incidența bolilor autoimune este foarte mare, cel puțin sindromul de intestin iritabil apare la aproximativ 25-35% din populație. Printre primele lucruri, care se recomandă pacienților sunt dieta mediteraneană și dietele low-FODMAP. Le este indicat să evite mâncarea procesată.
În general, pacienților li se recomandă să urmeze diete echilibrate, care includ: proteine, glucide și lipide. În același timp, se recomandă să conțină multe fructe și legume. Însă, în dietele low-FODMAP, restricția se referă, de obicei, la gluten și lactoză. Se recomandă restricționarea consumului de fructe și legume, care determină balonări. În același timp, este permis consumul de carne, dar în general, de produse proaspete și neprocesate.
Cum pot fi prevenite bolile autoimune digestive
Pentru a preveni bolile autoimune digestive, dietele mediteraneene sunt utile pentru că mențin un stil de viață normal. În general, se recomandă evitarea mâncărurilor de tip junk food, care au multe glucide, multe zaharuri, multe grăsimi și multe lipide. În plus, este indicată excluderea alimentelor procesate din dietă. De regulă, se pot consuma: carne de porc, care nu este întotdeauna foarte sănătoasă, carne de pește, carne de vită și carne de curcan, dacă produsele sunt foarte proaspete.
,,Unii oameni cred că încurcă aceste recomandări. Să mănânci sănătos și integral, înseamnă să mănânci 3-4 fructe în fiecare zi și poate 10 legume diferite în fiecare zi. O poți face numai dacă îți poți pregăti acasă mâncare în fiecare zi. Să mănânci fructe înseamnă să mănânci la fiecare masă, în fiecare zi, măcar 80%: fructe, legume, cereale, semințe și, în rest, 20%, probabil că poți să mănânci un chips sau carne prăjită. Aceasta include o dietă în care într-adevăr, te ajută să te ferești de astfel de probleme gastrointestinale, care, după cum vezi iau amploare în toată lumea.”
– Mihail Pautov, medic specialist
Ai aici toate edițiile sezonului 8 MediCOOL, emisiune difuzată de Antena 1 și disponibilă online exclusiv în AntenaPLAY.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
