De la o stare euforică și o energie exagerată, o persoană bipolară poate trece ușor în extrema cealaltă, ajungând la depresie. Această tulburare mintală se caracterizează prin schimbări extreme de dispoziție care, netratate, ajung să afecteze toate aspectele vieții celor care le experimentează. Iată ce înseamnă să fii bipolar și cum poate fi tratată tulburarea bipolară.
Femeile și bărbații sunt afectați în egală măsură de această tulburare psihică de care suferă, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, circa 5% din populația adultă a globului. Tulburarea bipolară este a șasea cauză de dizabilitate în lume, cu repercusiuni majore asupra mai multor aspecte ale vieții celor afectați de ea.
Vârsta medie la care se instalează este de 25 de ani, dar poate debuta chiar și devreme în copilărie sau după vârsta de 40-50 de ani, arată statisticile organizației neguvernamentale americane Depression and Bipolar Support Alliance.
Ce cauzează tulburarea bipolară
Între 80% și 90% dintre persoanele afectate de această afecțiune psihică au cel puțin o rudă apropiată care se confruntă cu ea sau cu depresie severă, ceea ce arată că tulburarea bipolară are o componentă genetică. Ea poate rămâne latentă o perioadă îndelungată în absența unor factori declanșatori. Aceștia pot fi:
- un eveniment stresant major;
- o experiență traumatică în copilărie sau la vârsta adultă;
- abuzul de alcool sau droguri.
Ce înseamnă să fii bipolar: ce simți, ce gândești
Schimbări de dispoziție experimentează fiecare dintre noi. În unele zile, ne simțim plini de energie, de inspirație și suntem foarte productivi, în vreme ce în alte zile, suntem lipsiți de vlagă și voință. În tulburarea bipolară, „extrem” este cuvântul care definește aceste stări. O persoană care suferă de această tulburare trece prin stări emoționale extreme și intense. Ele alternează de la episoade de manie (episoade maniacale) sau hipomanie și până la depresie.
Mania se caracterizează prin stări de euforie, energie foarte crescută, hiperactivitate și impulsivitate. Stările pe care le experimentează cei care se confruntă cu tulburarea bipolară ajung să le afecteze viața personală, relațiile sociale și activitatea profesională.
Episoadele maniacale și depresia au loc într-un interval de câteva zile și până la câteva săptămâni, iar între ele pot exista și stări emoționale neutre, potrivit medicilor Asociației Americane de Psihiatrie.
Tipuri de tulburare bipolară
În funcție de simptomele cu care se confruntă persoana afectată, există două tipuri de tulburare bipolară:
- Tulburarea bipolară tipul I este caracterizată prin cel puțin un episod maniacal urmat sau precedat de un episod de hipomanie sau depresie. Majoritatea celor diagnosticați cu acest tip de tulburare bipolară au și perioade de stări neutre.
- Tulburarea bipolară tipul II este caracterizată prin cel puțin un episod depresiv major și cel puțin un episod de hipomanie. Între aceste episoade, persoanele afectate funcționează normal. Frecvent, ele se confruntă și cu alte tulburări mintale precum anxietatea sau dependențele de substanțe, cea din urmă exacerbând episoadele de hipomanie.
Simptomele după care recunoști o persoană cu tulburare bipolară
Tulburarea bipolară se manifestă fluctuații ale dispoziției și comportamentului. Stările unei persoane care se confruntă cu această afecțiune trec de la o extremă la o altă extremă: gânduri extreme, comportament extrem și energie când foarte crescută, când foarte scăzută.
„Bipolar” se referă tocmai la aceste comportamente situate la poli opuși, care oscilează de la euforie exagerată la gânduri de suicid și comportamente impulsive sau violente. Între episoadele de manie și cele de hipomanie sunt câteva diferențe, pe care le detaliem în continuare.
Ce înseamnă să fii bipolar. Simptomele maniei
Un episod maniacal durează cel puțin o săptămână, interval în care persoana afectată este euforică sau irascibilă în cea mai mare parte a zile și în cele mai multe zile, potrivit medicilor Asociației Americane de Psihiatrie. Ea are mai multă energie decât în mod normal și experimentează cel puțin 3 dintre următoarele schimbări în comportament:
- doarme puțin;
- vorbește mai mult și mai rapid decât de obicei;
- are foarte multe idei și gânduri, trece rapid de la un subiect la altul în conversație, se exprimă haotic;
- este distrasă ușor;
- este foarte activă, nerăbdătoare, lucrează la mai multe proiecte în același timp, se implică în mai multe activități simultan;
- are comportamente riscante, cu urmări serioase pe termen scurt și lung: condus impulsiv, cheltuieli nechibzuite, jocuri de noroc, împrumuturi, credite, implicarea în afaceri și în comportamente sexuale riscante;
- se simte prea încrezătoare în propriile abilități, are o stimă de sine exagerată sau grandomanie;
- poate fi euforică, dar și excesiv de irascibilă.
Aceste comportamente trebuie să fie diferite de cele obișnuite pentru a vorbi despre tulburare bipolară. Simptomele ar trebui să fie suficient de severe încât să afecteze activitatea profesională, relațiile familiale și activitățile sociale.
Uneori, mania poate avea și manifestări psihotice: gândire dezordonată, idei delirante și/sau halucinații care duc la pierderea contactului cu realitatea.
Ce înseamnă să fii bipolar. Simptomele hipomaniei
Hipomania este forma moderată a maniei, în care simptomele sunt mai puțin severe și durează mai puțin. Iată cele mai importante caracteristici ale hipomaniei:
- Un episod hipomaniacal se limitează la 4 zile consecutive, față de o săptămână, cât durează cel maniacal;
- Simptomele hipomaniei nu afectează semnificativ funcționarea zilnică a persoanei afectate, așa cum se întâmplă cu manifestările maniei;
- Într-un episod hipomaniacal, persoana în cauză se poate simți foarte bine și poate fi foarte productivă.
Ce înseamnă să fii bipolar. Simptomele depresiei severe
Episoadele depresive severe din tulburarea bipolară nu sunt diferite de cele întâlnite în tulburările depresive care nu asociază și episoade maniacale. Ele durează cel puțin două săptămâni și persoana afectată are cel puțin 5 dintre următoarele simptome și include cel puțin unul dintre primele două):
- tristețe profundă și deznădejde;
- pierderea interesului pentru activitățile care aduceau bucurie în trecut;
- sentimente de inutilitate sau de vinovăție;
- oboseală;
- somn puțin sau excesiv;
- apetit scăzut sau crescut;
- stare de agitație sau, din contră, lentoare în vorbire și mișcări;
- dificultate de concentrare;
- gânduri frecvente legate de moarte sau suicid.
Tratamente pentru tulburarea bipolară
Această tulburare psihică este una cronică, iar tratamentul este de lungă durată, dar este tratabilă. El se recomandă în urma unei evaluări psihiatrice, iar de cele mai multe ori, îmbină medicația cu psihoterapia și schimbări ale stilului de viață:
- Medicamentele recomandate pacienților cu tulburare bipolară fac parte din categoria stabilizatoarelor de dispoziție și antidepresivelor. Tratamentul urmărește nu doar tratarea simptomelor, ci și prevenirea lor, fiindcă episoadele maniacale și cele depresive sunt recurente. Medicația se prescrie personalizat; persoanele cu tulburare bipolară pot fi nevoite să încerce mai multe tipuri de medicamente până vor găsi un tratament eficient în cazul lor;
- Pe lângă medicație, se recomandă și psihoterapie. Ea poate fi utilă pentru o mai bună înțelegere a bolii și o aderență mai mare la tratamentele psihiatrice de lungă durată.
Cu un diagnostic corect și un tratament personalizat, numărul și intensitatea episoadelor maniacale și depresive pot fi reduse, iar persoanele care suferă de tulburare bipolară pot deveni funcționale și au toate șansele să ducă o viață echilibrată.
Ce înseamnă să fii bipolar. 5 persoane celebre care sunt bipolare
De la poeți, scriitori, compozitori, cântăreți și până la actori celebri ai zilelor noastre, numeroase personalități s-au confruntat cu tulburarea bipolară, iat unele dintre ele au avut curajul să-și spună povestea.
Robert Schumann
Compozitorul și pianistul german s-a luptat întreaga viață cu atacuri periodice de depresie severă alternate cu epuizare psihică, așa cum erau descrise aceste episoade în anii 1900. În 1854, după o tentativă de suicid, Schumann a fost internat într-un azil privat, unde a decedat doi ani mai tîrziu, la vârsta de 46 de ani.
Diagnosticul său a rămas controversat în psihiatrie, dar cei mai mulți specialiști au căzut de acord că simptomele sale se încadrau în ceea ce astăzi poartă numele de tulburarea bipolară.
Frank Sinatra
Dacă ar fi trăit astăzi, legendarul cântăreț și actor ar fi primit diagnosticul de tulburare bipolară. Sinatra trecea periodic prin episoade depresive extreme și era cunoscut pentru temperamentul lui coleric.
,,Frank se descria ca un maniaco-depresiv de 18 carate (n.r. – tulburarea bipolară era numită în trecut tulburare maniaco-depresivă). Era bipolar, un om capricios și dificil, care bea foarte mult”, spunea biograful J. Randy Taraborrelli despre cântăreț.
Carrie Fisher
Scriitoarea celebră mai ales pentru trilogia „Star Wars” suferea de tulburare bipolară încă din tinerețe și s-a luptat cu dependența de alcool până în 2016, când a decedat.
Carrie Fisher a fost una dintre cele mai vocale „ambasadoare” ale acestei tulburări psihice, vorbind deschis despre cât de mult afectează viața celor care trăiesc cu ea. Întrebată la un eveniment despre boala sa, Fisher a explicat audienței: „Este un fel de virus în creier care te face să devii foarte rapid sau foarte trist. Sau ambele. Acelea sunt zilele distractive”.
Catherine Zeta-Jones
Actrița laureată cu Premiul Oscar a făcut public, în 2011, faptul că suferă de tulburare bipolară de tip II. Ea s-a internat în spital și a urmat un tratament, însă a refuzat să mai vorbească despre boala sa după externare.
În interviurile acordate, Catherine Zeta- Jones a mărturisit că boala s-a declanșat după o perioadă încărcată emoțional, când soțul său, Michael Douglas, a fost diagnosticat cu cancer în gât.
Mariah Carey
Cântăreața americană a fost diagnosticată cu tulburare bipolară tipul II în 2001. Artista a făcut mărturisiri despre boala sa în 2018. Într-un interviu pentru revista People, Mariah a povestit că a refuzat mulți ani să accepte diagnosticul. Ea a spus că a trăit în negare și izolare. După 17 ani pe care îi descria drept cei mai grei pe care i-a avut, a acceptat să primească tratament. Ulterior, a reușit să-și recapete viața.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.