Antena

Zaharurile adăugate, un pericol pentru inimă

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 2 mai 2023, 09:44

Zahărul de masă, siropurile și îndulcitorii adăugați în alimente și băuturi procesate sunt la fel de periculoase pentru inimă precum grăsimile saturate, semnalează un nou studiu. Pentru a ne proteja de bolile cardiovasculare, medicii ne recomandă să evităm zaharurile adăugate. Sau, cel puțin, să limităm consumul lor.

Reclamă

Obiceiurile alimentare joacă un rol crucial în prevenirea bolilor de inimă. Efectul nociv al grăsimilor trans și al celor saturate asupra sănătății cardiovasculare este bine cunoscut. Alimentele bogate în astfel de grăsimi nu sunt singurele care ne expun riscului de boli de inimă. 

Consumul de produse cu zaharuri adăugate crește la fel de mult riscul de boli cardiovasculare, potrivit unui studiu publicat în revista medicală BMC Medicine. Ele cresc nivelul trigliceridelor din sânge. Duc astfel la îngroșarea pereților arterelor, favorizând bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce sunt zaharurile adăugate

Zaharurile sunt carbohidrați care se împart în două categorii. Zaharuri libere și zaharurile prezente în mod natural în lapte, fructe și legume.

Zaharurile libere sunt cele adăugate în timpul procesării sau preparării alimentelor și băuturilor, așa cum sunt zahărul de masă, siropurile și îndulcitorii adăugați în bomboane, prăjituri sau ciocolată. Zaharuri libere sunt considerate și cele prezente în mod natural în miere și siropuri, precum și în sucuri sau concentrate de sucuri de fructe și legume, potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară

Reclamă

Cea de-a doua categorie de zaharuri, naturale, sunt absorbite mai greu în organism. Ele nu cresc nivelul glicemiei la fel de mult ca zaharurile libere. 

Zaharurile adăugate cresc riscurile, fibrele îl scad

Autorii studiului publicat în revista BMC Medicine, cercetători la Universitatea Oxford, au analizat datele medicale a 110.497 de persoane, pe o perioadă de 9,4 ani. Acestea au notat ce alimente au consumat în cursul a 24 de ore cu 2-5 ocazii diferite. 

Cercetătorii au comparat apoi aceste informații cu diagnosticele de boli cardiovasculare. Au verificat prezența unor factori de risc pentru afecțiuni cardiace la aceste persoane, precum nivelul crescut al trigliceridelor. Pe durata studiului, au fost raportate 4.188 de diagnostice de boli cardiovasculare. 3.138 de cazuri de boală cardiacă ischemică și 1.124 de cazuri de accident vascular cerebral. 

Reclamă

Riscul de probleme cardiace a fost mai mare la participanții la studiu care au consumat o cantitate crescută de zaharuri adăugate, au observat cercetătorii la finalul studiului. De partea cealaltă, persoanele care obișnuiau să consume mai multe fibre alimentare au fost mai protejate de astfel de probleme de sănătate. O analiză detaliată a arătat că aportul crescut de zaharuri libere s-a asociat cu un nivel ridicat al trigliceridelor. 

Cum afectează sănătatea cardiovasculară

Diferitele tipuri de carbohidrați afectează diferit riscul cardiovascular, a explicat pentru publicația Medical News Today dr. Elexander Atkinson, medic de familie care nu a fost implicat în studiu citat. 

Zaharurile adăugate cresc riscul de probleme cardiace prin mai multe mecanisme, detaliază specialistul.

„Ele cresc riscul de diabet, care este un factor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare. De asemenea, pot crește tensiunea arterială, un alt factor de risc pentru aceste boli. Din punct de vedere metabolic, organismul ar putea să nu poată procesa toate aceste zaharuri într-o manieră sănătoasă. Acest lucru poate cauza o creștere a trigliceridelor, fenomen observat în studiu. Trigliceridele sunt și ele corelate cu afecțiunile cardiace”.

Un alt mecanism prin care zaharurile ar putea să afecteze inima are legătură cu inflamația pe care acestea o produc în corp. Inflamația este un mecanism prin care organismul luptă împotriva bolilor. Dacă ea persistă, însă, o perioadă îndelungată, poate deveni nocivă pentru sănătate. Inflamația cronică afectează organismul în mai multe moduri. Unul dintre ele este legat de disfuncțiile vasculare care cresc riscul cardiovascular. 

Autorii recomandă înlocuirea zaharurilor libere cu cele care se găsesc în compoziția fructelor și legumelor, precum și consumul de fibre, care contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Uleiul de porumb: beneficii, proprietăți și efecte adverse
Uleiul de porumb: beneficii, proprietăți și efecte adverse
Uleiul de porumb: beneficii, proprietăți și efecte adverse
Proprietățile medicinale ale sucului de merișoare. Ce efecte poate avea în organism
Proprietățile medicinale ale sucului de merișoare. Ce efecte poate avea în organism
Proprietățile medicinale ale sucului de merișoare. Ce efecte poate avea în organism
Uleiul de floarea-soarelui: beneficii, proprietăți și efecte adverse
Uleiul de floarea-soarelui: beneficii, proprietăți și efecte adverse
Uleiul de floarea-soarelui: beneficii, proprietăți și efecte adverse
Reclamă
PARTENERI
Clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză
Rețete Fel De Fel
Clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză
Aceste clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză sunt o alegere spectaculoasă și echilibrată pentru o gustare de weekend. Sunt un preparat care îmbină culoarea intensă și dulceața discretă a sfeclei cu finețea unei creme de brânză aromate și proaspete. Pot fi preparate cu succes pentru a întâmpina primăvara cu ele, în spiritul mărțișorului. Clătitele fac parte din acele preparate care trec firesc din bucătăria de zi cu zi în zona meselor festive. În multe case din România, ele înseamnă desertul copilăriei, umplute cu gem sau dulceață, rulate și pudrate cu zahăr. Totuși, clătita este mult mai versatilă decât pare la prima vedere. În ultimii ani, reinterpretările sărate au câștigat tot mai mult teren. Iar adăugarea legumelor direct în aluat aduce nu doar un plus de gust, ci și o estetică spectaculoasă. Descoperă și o rețetă de clătite cu spanac în aluat. Și acestea cuceresc prin culoarea deosebită. Iar din categoria celor dulci și tot colorate poți încerca rețeta de clătite cu dovleac plăcintar. Despre rețeta de clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză Sfecla roșie este una dintre legumele care transformă radical un preparat. Are o dulceață discretă și o aromă plăcută. În plus, are și o culoare intensă, naturală, care dă personalitate oricărui fel de mâncare. În aluatul de clătite, sfecla coaptă și pasată oferă o textură fină și o nuanță roz-vișinie vibrantă, fără a domina gustul. Clătitele capătă o tentă ușor dulceagă. Aceasta se potrivește perfect cu o cremă de brânză fină, ușor sărată. Această combinație este potrivită atât pentru un mic dejun de weekend, cât și pentru un platou festiv. Pot fi tăiate în rulouri mici și așezate elegant pe un platou. Contrastul dintre rozul intens al clătitei și albul cremei de brânză creează un efect vizual plăcut, iar gustul echilibrat face ca preparatul să fie apreciat chiar și de cei care spun că nu sunt mari fani ai sfeclei. Este o rețetă simplă ca tehnică, dar cu un rezultat care impresionează prin culoare, prospețime și rafinament. Dacă vrei să prepari și tu așa delicioase clătite cu sfeclă roșie în aluat și cremă de brânză, îți oferim mai jos rețeta detaliată pas cu pas.
icon