Pentru că ajută la absorbția calciului și a fosforului, vitamina D este aliatul oaselor puternice, dar cercetările mai recente au dezvăluit alte câteva roluri importante ale acesteia în organism. Află de ce este important să-ți asiguri o cantitate optimă și când ai nevoie de suplimente alimentare.
Reclamă
Vitamina D este un nutrient care poate fi asigurat din alimentație, dar și un hormon pe care organismul îl produce în mod natural. Ea este cunoscută și ca „vitamina soarelui”, pentru că cea mai mare cantitate este sintetizată în piele, prin expunerea la razele ultraviolete.
Vitamina D susține sănătatea oaselor, dar are și alte beneficii
Pentru că producția acestei vitamine este dependentă de expunerea la soare, nivelul ei este afectat în lunile de iarnă. Statisticile estimează că un miliard de oameni au deficit de vitamina D. Cauzele principale sunt, potrivit experților, timpul redus petrecut în aer liber și poluarea. Ambele reduc expunerea la razele solare.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
„Vitamina soarelui” este importantă pentru sănătatea oaselor. Totuși, multe alte organe și țesuturi au receptori pentru această vitamină, ceea ce înseamnă că rolurile ei nu se limitează la sistemul osos, conform Harvard School of Public Health. Iată ce beneficii are această vitamină pentru sănătate.
Menține oasele puternice
Rolul vitaminei D în susținerea sănătății osoase a fost descoperit în urmă cu mai bine de un secol, când medicii au observat că expunerea la lumina solară și consumul de ulei de pește pot preveni și trata rahitismul. O boală frecventă în trecut, rahitismul afectează copiii și este caracterizat prin oase moi și deformate.
Reclamă
Vitamina D facilitează absorbția calciului și fosforului din intestine. Aceste două minerale fac parte din structura osoasă și sunt necesare pentru menținerea densității și rezistenței oaselor și dinților.
La copii, deficitul sever de vitamina D poate duce la rahitism. La adulți, el contribuie la osteoporoză, o afecțiune în care oasele devin fragile și predispuse la fracturi. În țările industrializate, medicii observă reapariția rahitismului, deși era considerat în mare parte eradicat. Asigurarea unui aport optim din această vitamină este esențială pentru prevenirea celor două afecțiuni.
Vitamina D susține sistemul imunitar
Cercetările recente au arătat că vitamina D poate avea efecte imunomodulatoare și poate ajuta organismul să lupte împotriva infecțiilor. De exemplu, un studiu publicat în 2022 susține că deficitul crește riscul unor infecții virale precum răcelile comune, gripa și COVID-19.
Reclamă
Alte studii de laborator au demonstrat că ea susține mecanismele de apărare împotriva unor microbi cum ar fi bacteria care cauzează tuberculoza. „Aceasta înseamnă că vitamina D ar putea preveni unele tipuri de infecții”, notează într-un articol pentru publicația The Conversation autorul unuia dintre aceste studii, profesorul de endocrinologie moleculară Martin Hewison, de la Universitatea din Birmingham.
Previne bolile autoimune
Vitamina D pare să joace un rol și în reglarea proceselor inflamatorii din organism. Acest lucru ar putea oferi protecție împotriva bolilor autoimune, cum ar fi scleroza multiplă și artrita reumatoidă. Se crede că acest hormon poate reduce producția de citokine inflamatorii și poate spori activitatea celulelor imune care suprimă răspunsurile autoimune.
Un studiu din 2022 care a examinat peste 25.000 de persoane cu vârsta peste 50 de ani, a constatat că administrarea zilnică a unui supliment de vitamina D într-o doză de 2.000 UI (unități internaționale, echivalentul a 50 de micrograme) a fost asociată cu un risc cu 18% mai mic de a dezvolta boli autoimune – în special artrită reumatoidă.
Rolul exact al vitaminei D în prevenirea sau tratarea bolilor autoimune nu este complet elucidat, fiind subiectul unor cercetări continue.
Susține sănătatea cardiovasculară
Cercetările au arătat că vitamina D poate avea un rol benefic și în menținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge. Unul dintre mecanisme are legătură cu renina, o substanță chimică ce reglează tensiunea arterială. „Vitamina soarelui” influențează nivelul de renină. Un aport optim ajută la menținerea tensiunii arteriale în limitele normale.
De asemenea, această vitamină poate ajuta la reducerea inflamației din organism. Inflamația cronică este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza și boala coronariană. Studiile de laborator au arătat că „vitamina soarelui” poate îmbunătăți funcția endotelială. Endoteliul este stratul interior al vaselor de sânge. El joacă un rol important în reglarea fluxului de sânge.
Un studiu amplu desfășurat în Australia, care a analizat peste 21.000 de persoane cu vârsta între 60 și 84 de ani, a constatat că participanții care au luat un supliment de vitamina D în doză de 2.000 UI pe zi, timp de 5 ani, au avut un risc mai mic de evenimente cardiovasculare majore (cum ar fi accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic), în comparație cu cei care nu au luat suplimente.
Vitamina D ajută în depresie
Receptorii pentru vitamina D se găsesc și în creier, inclusiv în zonele implicate în reglarea stării de spirit. Se crede că ea poate influența nivelurile unor neurotransmițători și altor substanțe chimice implicate în reglarea stării de spirit.
În studii, nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de depresie. O metaanaliză din 2020 care a inclus peste 7.500 de persoane a constatat că cele care au experimentat emoții negative și au primit suplimente cu vitamina D au observat o îmbunătățire a stării emoționale. Suplimentarea poate ajuta persoanele cu depresie care au și deficit de vitamina D.
Legătura exactă dintre vitamina D și depresie nu este încă pe deplin înțeleasă. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate și pentru a confirma aceste efecte benefice.
Influențează greutatea corporală
Vitamina D influențează metabolismul și funcționarea glandei tiroide, care joacă un rol important în reglarea metabolismului. În studii, nivelul scăzut a fost asociat cu un metabolism mai lent și o creștere a greutății corporale.
Unele cercetări sugerează că „vitamina soarelui” poate influența apetitul și senzația de sațietate. Deficitul de vitamina D a fost asociat cu un risc crescut de obezitate și cu tendința de a consuma un număr mai mare de calorii.
Într-un studiu, persoanele obeze care au primit suplimente de vitamina D pe lângă un plan alimentar pentru slăbit au pierdut mai multe kilograme și o cantitate mai mare de țesut adipos decât cele care au primit doar dieta.
Suplimentarea cu vitamina D nu este considerată o metodă eficientă de pierdere în greutate, dar există o relație între această vitamină și greutate.
Când sunt necesare suplimentele cu vitamina D și în ce doze
Deși nu se poate spune deocamdată dacă suplimentele au beneficii pentru sănătatea generală, nu există dubiu că ele sunt necesare pentru sănătatea oaselor, spune profesorul Martin Hewison. Doza variază în funcție de vârstă, culoarea pielii și anotimp.
„Ar putea fi util să luați un supliment în lunile de iarnă, mai ales dacă aveți peste 65 de ani, aveți pielea mai închisă la culoare sau petreceți mult timp în interior. Acești factori vă pot expune unui risc crescut de deficit de vitamina D”, recomandă specialistul.
Doza optimă de vitamina D este subiectul unor controverse între diferitele organizații medicale. Astfel, unele recomandă adulților 400 UI (echivalentul a 10 mcgicrograme) pe zi, în timp ce altele susțin că 2.000 UI (50 mcg) pe zi aduc beneficii pentru sănătate.
Potrivit Harvard School of Public Health, necesarul zilnic de vitamina D recomandat pentru adulți este de 600 UI (15 mcg) pe zi. După vârsta peste 70 de ani, se recomandă 800 UI (20 mcg) pe zi.
Deficitul poate fi determinat prin mai multe tipuri de analize de sânge, dar cea mai recomandată este 25 hidroxivitamina D (25-OH-vitamina D). Deficitul sever este definit ca un nivel de 25-hidroxivitamina D mai mic de 20 ng/mL (nanograme pe mililitru). Deficit moderat este considerat un nivel de 25-OH-D între 20 și 30 ng/mL.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
