Glutationul este atât de important pentru sănătate, încât lipsa lui din organism ar afecta toate celulele și țesuturile. Avem nevoie de glutation pentru a neutraliza radicalii liberi din corp, dar și pentru a ne menține imunitatea puternică. Iată ce trebuie să știi despre acest antioxidant puternic.
Glutationul a fost studiat intens în ultimii ani, iar popularitatea pe care a câștigat se datorează numeroaselor beneficii pentru sănătate observate de specialiști. El este o moleculă cu rol esențial pentru organismele vii.
Glutationul este cel mai răspândit antioxidant produs de corpul uman, iar nivelul scăzut al acestuia în organism a fost asociat cu mai multe boli cronice. Administrarea glutationului sub formă de supliment alimentar ar fi eficientă în câteva afecțiuni, potrivit studiilor.
De ce avem nevoie de glutation
Această moleculă este produsă în mod natural de corpul nostru și se găsește în aproape toate celulele, țesuturile și organele. Glutationul este produs de ficat și de celulele nervoase din sistemul nervos central și este compus din trei aminoacizi: acidul glutamic, cisteina și glicina.
Glutationul are multiple roluri și funcții în organism.
Este un antioxidant puternic
Una dintre cele mai importante funcții ale glutationului este cea antioxidantă. El protejează toate celulele corpului uman împotriva stresului oxidativ, neutralizând radicalii liberi și prevenind daunele cauzate de aceștia la nivelul ADN-ului.
Radicalii liberi sunt produși în organism ca produs secundar al metabolismului sau ca urmare a expunerii la toxine din mediu: poluanți atmosferici, fum de țigară, radiații ultraviolete și anumite substanțe toxice. Stresul oxidativ apare atunci când producția de radicali liberi depășește capacitatea organismului de a-i neutraliza. El provoacă daune oxidative la nivel celular ce pot afecta ADN-ul, proteinele și lipidele.
Stresul oxidativ contribuie la dezvoltarea unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, îmbătrânirea accelerată, boli neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson) și alte probleme de sănătate.
Detoxifică organismul
În condițiile unei expuneri tot mai crescute a populației la poluanții de mediu, rolul detoxifiant al glutationului este esențial. Organismul are nevoie de glutation pentru a face posibilă eliminarea diferitelor substanțe toxice din organism: metale grele, substanțe chimice nocive și metaboliții cu efecte toxice rezultați în urma procesului de metabolizare a medicamentelor. Procesul detoxifiant are loc în principal în ficat.
Susține imunitatea
Glutationul are un rol important în apărarea organismului prin susținerea activității celulelor imunitare,în special a limfocitelor T și a limfocitelor NK (Natural Killer). Cele două tipuri de celule sunt responsabile de recunoașterea și eliminarea agenților patogeni.
Totodată, datorită funcției puternic antioxidante, glutationul protejează celulele imunitare de stresul oxidativ și daunele oxidative cauzate de radicalii liberi. Astfel, el contribuie la menținerea imunității celulelor cu rol de apărare. Datorită rolului important în detoxifierea organismului, glutationul ajută la eliminarea substanțelor nocive, dar și a agenților patogeni.
Ajută ficatul gras alcoolic și non-alcoolic
Glutationul poate încetini distrugerea celulelor hepatice care se produce în ficatul gras alcoolic sau non-alcoolic. Acesta crește nivelurile de proteine, enzime și bilirubină la persoanele care suferă de steatoză hepatică, boală mai cunoscută ca ficat gras și caracterizată printr-o acumulare de grăsimi la nivelul ficatului.
Glutationul are eficiență maximă atunci când este administrat intravenos, în doze mari, potrivit unui studiu. Cercetătorii au observat o reducere a nivelului malondialdehidei, un marker al afectării hepatice.
Scade rezistența la insulină
Pe măsură ce îmbătrânim, organismul produce tot mai puțin glutation. Cercetătorii de la Baylor School of Medicine au observat, în urma unor studii clinice și de laborator, că nivelul scăzut de glutation a redus viteza de ardere a grăsimilor și a favorizat depozitarea lor în organism sub formă de țesut adipos.
În cadrul unuia dintre studii, participanții au primit cisteină și glicină cu scopul de a crește nivelul glutationului. După două săptămâni, acesta a atins nivelul maxim, iar rezistența la insulină a scăzut și viteza de ardere a grăsimilor a crescut.
Din ce cauze apare deficitul de glutation
Nivelul glutationului poate fi influențat de factori precum alimentația, stresul sau condițiile de mediu. Deficitul acestei molecule apare din următoarele motive:
- alimentația deficitară;
- expunerea la toxine din mediu;
- stresul;
- înaintarea în vârstă.
Nivelul de glutation nu poate fi evaluat în mod uzual prin analize de sânge. Prin urmare, nu există multe informații cu privire la efectele unui deficit.
Ce alimente conțin glutation
Există câteva alimente care conțin acest antioxidant, însă glutationul în sine este dificil de absorbit în organism direct din alimente. Nivelul lui se reduce semnificativ prin gătirea sau pasteurizarea alimentelor care îl conțin.
Cea mai mare concentrație de glutation se găsește în:
- carnea gătită rare;
- laptele și alte lactate nepasteurizate;
- câteva legume și fructe proaspete, cum sunt avocado, broccoli, varza de Bruxelles, varza Kale și asparagus.
Ne putem asigura un nivel optim și dn alimente care conțin precursorii glutationului, și nu glutationul în sine. Acidul alfa lipoic, sulful și glucozinolații contribuie la sinteza glutationului. Aceștia se găsesc în:
- organe animale;
- vită;
- drojdie de bere;
- spanac;
- usturoi;
- ceapă;
- praz;
- broccoli;
- varză;
- conopidă;
- varză Kale;
- varză de Bruxelles.
Cât de utile sunt suplimentele cu glutation
Suplimentarea alimentației cu glutation poate fi necesară dacă suferi de o boală cronică sau dacă ești expus la niveluri mari de toxine din mediu. Unele persoane pot avea mutații genetice care afectează capacitatea organismului de a produce această moleculă, iar această situație impune suplimentarea ei.
Glutationul poate fi administrat într-o varietate de forme: pe cale orală sub formă de capsule sau lichid, intravenoasă, inhalatorie sau topică. În unele afecțiuni, administrarea orală nu ar avea beneficii la fel de mari precum cea intravenoasă, susține un studiu.
Nu există un consens cu privire la dozele optime recomandate pentru menținerea sănătății, scrie publicația Verywell Health. În studii, au fost studiate efectele a diferite doze, de la 250 la 1.000 de miligrame pe zi. Un studiu susține că, pentru a crește nivelul glutationului în organism, este necesară o doză minimă de 500 de miligrame zilnic, pentru cel puțin două săptămâni.
Este important de precizat că suplimentarea alimentației cu glutation nu poate trata sau vindeca boli, așa cum niciun alt supliment alimentar nu o poate face.
Potrivit unui articol publicat în revista Integrative Medicine: A Clinician’s Journal, efecte benefice ale administrării de suplimente cu glutation au fost observate în mai multe afecțiuni:
- Boala Parkinson. În cadrul unui studiu, glutationul administrat intravenos în două doze de 600 de miligrame pe zi, timp de 30 de zile, a atenuat semnificativ simptomele bolii Parkinson netratate anterior. Totuși, studiul a avut numai 9 participanți, fiind necesare cercetări mai ample pentru a confirma beneficiul;
- Fibroza chistică. Studiile au arătat că glutationul administrat pe cale inhalatorie sau orală poate îmbunătăți funcția pulmonară și statusul nutrițional al persoanelor care suferă de fibroză chistică;
- Toxicitatea indusă de chimioterapie. O analiză a arătat că glutationul administrat intravenos poate fi utilizat împreună cu tratamentele chimioterapice pentru a reduce efectele toxice ale acestora, dar sunt necesare mai multe studii pentru a confirma acest beneficiu;
Ce efecte adverse pot avea suplimentele cu glutation
O dietă bogată în alimente care stimulează sinteza glutationului nu prezintă riscuri pentru sănătate. Administrarea de suplimente alimentare, în schimb, poate avea câteva posibile efecte adverse:
- crampe abdominale;
- balonare;
- dificultăți de respirație;
- reacții alergice cutanate (urticarie).
Este important de știut că administrarea pe termen lung a glutationului poate afecta nivelul de zinc din organism. Cât despre interacțiunea cu alte suplimente și medicamente, nu există date suficiente pentru a face recomandări.
Pentru că riscurile administrării nu au fost studiate la femeile însărcinate și la cele care alăptează, se recomandă evitarea acestui supliment alimentar pe durata sarcinii și în perioada alăptării. În cazul celorlalte categorii de persoane, este indicat ca glutationul să fie administrat numai la recomandarea unui medic.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
