Episoadele de frică intensă cunoscute ca atacuri de panică apar fără un motiv justificat și durează câteva minute. Frecvent, ele sunt confundate cu atacurile de cord sau cu alte afecțiuni grave. Află cum se manifestă, din ce cauze apar și ce poți face atunci când te confrunți cu un atac de panică.
Reclamă
Atacurile de panică apar în lipsa unui pericol real și pot fi înspăimântătoare. Pe lângă manifestările fizice foarte neplăcute, ele induc o senzație de pierdere a controlului sau de moarte iminentă. Deși temerile nu sunt justificate, cei care se confruntă cu ele ajung adesea la camerele de gardă ale spitalelor.
Un atac de panică nu pune viața în pericol, dar simptomele lui sunt similare celor care apar în infarctul miocardic. Diferențierea atacului de panică de atacul de cord poate fi dificilă. Sunt necesare analize și investigații pentru a exclude o urgență medicală precum infarctul miocardic.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Cum recunoști și cum ții sub control un atac de panică
Multe dintre persoanele care experimentează atacuri de panică au doar unul sau două asemenea episoade pe parcursul vieții. Dacă te confrunți cu atacuri recurente și dacă trăiești cu frica permanentă că vei suferi un alt atac, este posibil să ai o afecțiune care se numește tulburare de panică, potrivit specialiștilor Mayo Clinic.
Tulburarea de panică este o formă de anxietate care afectează semnificativ calitatea vieții. Ea apare de obicei în adolescență sau în primii ani de adult și afectează într-un număr mai mare femeile.
Reclamă
Ce simptome are un atac de panică
Atacurile de panică sunt episoade bruște de teamă intensă și anxietate însoțite de manifestări fizice. Ele nu au semne de avertizare și se pot declanșa oricând și în orice context, inclusiv la volan, în somn sau în mijlocul unei ședințe la birou. Durata unui atac de panică variază între 5 și 30 de minute.
Conform National Institute of Mental Health, parte a agenției americane de cercetare National Institutes of Health (NIH), simptomele fizice includ:
- bătăi puternice sau rapide ale inimii;
- transpirații;
- frisoane;
- tremurături;
- dificultăți de respirație;
- stare de slăbiciune sau amețeli;
- mâini amorțite sau furnicături;
- durere în piept;
- durere de stomac sau greață.
Aceste simptome pot varia de la o persoană la alta, dar, în general, un atac de panică se manifestă printr-o combinație de simptome fizice și psihice. Atunci când treci printr-un atac de panică, te poți simți foarte speriat, neliniștit, îngrijorat sau neputincios și poți avea senzația că pierzi controlul sau că vei muri. După ce atacul de panică se încheie, poți simți o stare de oboseală sau de epuizare emoțională.
Reclamă
Ce cauzează atacurile de panică
Motivele exacte ale atacurilor sau tulburării de panică nu sunt complet înțelese. Mai mulți factori pot fi implicați în apariția lor: biologici, psihologici și de mediu.
A fost identificată o componentă genetică în apariția atacurilor de panică. Persoanele cu membri ai familiei care s-au confruntat cu această tulburare sunt mai susceptibile să o dezvolte la rândul lor, deși nu este clar de ce numai unele o moștenesc.
Unii cercetători cred că atacurile de panică sunt ca niște „alarme false” în care instinctele noastre de supraviețuire sunt activate fie prea des, fie prea puternic sau o combinație a celor două. De exemplu, o persoană cu tulburare de panică poate simți că inima îi bate tare și va presupune că are un atac de cord. Acest lucru poate duce la un cerc vicios, determinând persoana în cauză să experimenteze atacuri de panică aparent fără niciun motiv.
Stresul intens este considerat un factor declanșator. Experiențele traumatice sau nivelurile ridicate de stres pot crește riscul de a dezvolta atacuri de panică. Decesul unei persoane dragi, accidentele grave, agresiunile fizice sau schimbările majore survenite în viață, cum ar fi un divorț sunt evenimente care pot favoriza atacurile de panică. O altă cauză vehiculată este consumul de cofeină, nicotină, alcool sau droguri.
Cum gestionezi un atac de panică
Dacă simți că urmează să se declanșeze un atac de panică, concentrează-te pe ritmul respirației. Respirația lentă activează sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru reducerea stresului și inducerea relaxării. Aceasta poate atenua simptomele fizice asociate atacului de panică, precum bătăile rapide ale inimii și senzația de sufocare
Exercițiile de respirație pot fi o metodă eficientă de a recăpăta controlul în timpul unui atac de panică. Inspiră lent și profund, astfel încât cutia toracică să se ridice și abdomenul să se umfle. Apoi, expiră încet pe gură sau nas, eliminând complet aerul din plămâni. Ideal este să faci acest exercițiu de respirație stând întins pe spate, cu mâinile pe abdomen.
Odată ce conștientizezi că începe un atac de panică, te-ar putea ajuta să te concentrezi pe ceea ce este în jurul tău, și nu pe ce se întâmplă în corpul tău. Iată ce recomandări fac medicii NHS Inform în acest sens:
- ascultă muzică;
- numără toate obiectele roșii din jurul tău;
- fă un lucru care îți place, cum ar fi cititul, o plimbare sau privitul la televizor;
- gândește-te la lucrurile pe care le poți vedea, auzi, mirosi și simți în jurul tău.
De asemenea, încearcă să-ți schimbi gândurile negative sau alarmante oferindu-ți asigurări pozitive. De exemplu, amintește-ți că, deși atacurile de panică sunt foarte neplăcute, ele nu provoacă rău și nu pun viața în pericol.
Cum se tratează atacurile de panică
Principalele opțiuni de tratament sunt psihoterapia și medicamentele. În funcție de severitatea tulburării de panică, se recomandă unul sau ambele tipuri de tratament. Terapia cognitiv-comportamentală este tipul de psihoterapie folosit în mod obișnuit pentru tratarea tulburării de panică.
Mai multe tipuri de medicamente pot fi eficiente în tratarea atacurilor de panică:
- antidepresive cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) și inhibitorii recaptării de serotonină și noradrenalină (IRSN);
- beta-blocante, care pot ajuta la controlul unor simptome fizice ale tulburării de panică, cum ar fi bătăile rapide ale inimii, transpirația și tremurăturile;
- medicamente anxiolitice (împotriva anxietății), cum ar fi benzodiazepinele.
Atât în cazul medicamentelor, cât și al psihoterapiei, poate dura până la câteva săptămâni până când se observă îmbunătățiri.
Atacurile de panică pot fi gestionate și prin modificări ale stilului de viață. Iată ce poți face pentru a le preveni:
- învață tehnici de gestionare a stresului și de relaxare;
- dormi suficient și menține un program regulat de somn;
- fii activ fizic. Exercițiile fizice ajută la reducerea stresului și anxietății care contribuie la apariția unui atac de panică;
- evită consumul excesiv de cofeină și alcool;
- renunță la fumat.
Nu în ultimul rând, este important să înțelegi atacurile de panică și factorii săi declanșatori. De multe ori, ele sunt o reacție la același stimul, iar identificarea lui te poate ajuta să le gestionezi mai bine.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
