Căscatul este un act reflex declanșat de obicei de oboseală sau de plictiseală. Însă, dacă se asociază cu dificultăți de respirație, el poate fi semnul unor probleme de sănătate. Află care pot fi cauzele și când trebuie să mergi la medic dacă ai senzație de lipsă de aer și căscat des.
Reclamă
Căscatul este un răspuns fiziologic la oboseală și somnolență, dar poate fi și o formă de empatie. Atunci când îi vezi sau chiar auzi pe alții căscând, ai tendința să faci același lucru. Căscatul „contagios” ar fi evoluat ca o modalitate de a rămâne alert și sincronizat cu membrii unui grup.
Cauze ale senzației de lipsă de aer și căscat des
Senzația de lipsă de aer este un simptom care poate preceda căscatul. Când simți că nu ai suficient oxigen, acest act reflex ajută la inhalarea unei cantități mai mari de aer. Căscatul devine astfel un mecanism natural de reglare a nivelului de oxigen din sânge, conform WebMD.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Senzația de lipsă de aer și căscat des nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare. În timpul unui efort fizic intens, corpul are nevoie de mai mult oxigen. Dacă respirația nu ține pasul cu cerințele mai mari, poți simți o lipsă de aer, iar căscatul apare ca o încercare de a suplimenta necesarul de oxigen.
Dacă aceste simptome nu au cauze evidente precum efortul fizic și devin frecvente sau excesive, ele pot indica anumite afecțiuni. Iată ce poate declanșa senzația de lipsă de aer și căscat des:
Reclamă
Stresul și anxietatea
În situații de stres, corpul intră într-o stare de alertă, iar ritmul respirator crește pentru a furniza mai mult oxigen mușchilor. Acest răspuns fiziologic poate duce la senzația de lipsă de aer și căscat frecvent, care acționează ca un mecanism de relaxare.
Anxietatea afectează inima, sistemul respirator și nivelul de energie. Toate acestea pot provoca senzația de lipsă de aer, căscat și o stare de stres, conform Medical News Today. Cu cât o persoană se simte mai anxioasă, cu atât căscatul de agravează.
Hipotensiunea arterială
Tensiunea arterială scăzută afectează fluxul de sânge către organe și, implicit, cantitatea de oxigen livrată. Senzația de lipsă de aer apare ca urmare a reducerii aportului de oxigen și poate declanșa respirație accelerată (hiperventilație). Căscatul poate fi un alt mecanism compensatoriu pentru a crește aportul de oxigen și a regla fluxul de sânge.
Reclamă
Hipotensiunea arterială poate apărea atunci când te ridici brusc în picioare și sângele nu ajunge suficient de repede la creier (hipotensiune ortostatică), dar poate fi cauzată și de afecțiuni cardiace care afectează pomparea sângelui, cum ar fi insuficiența cardiacă și aritmiile. Deshidratarea poate fi o altă cauză a tensiunii arteriale scăzute.
Alte simptome care pot indica o tensiune arterială scăzută includ:
- senzații de amețeală severe
- vedere încețoșată
- dureri în piept
- palpitații
- leșin.
Bolile cardiace
Anumite afecțiuni cardiace afectează, de asemenea, furnizarea de oxigen în organism. De exemplu, în cazul unui atac de cord, fluxul de sânge către inimă scade, ceea ce poate duce la senzație de lipsă de aer și dificultăți în respirație. Căscatul excesiv poate apărea ca un mecanism de suplimentare a oxigenului în sânge și de compensare a problemelor de circulație.
De asemenea, nervul vag, care joacă un rol important în reglarea ritmului cardiac și a respirației, poate fi afectat de diverse afecțiuni cardiace. Acesta stimulează respirația profundă și poate activa căscatul frecvent ca o metodă de relaxare a organismului.
Mai multe boli cardiace pot avea ca simptome senzația de lipsă de aer și căscat des:
- insuficiența cardiacă
- angina pectorală
- aritmiile
- cardiomiopatia.
Alte simptome care pot indica o afecțiune cardiacă includ:
- durere în piept
- oboseală
- senzație de amețeală
- leșin.
Problemele respiratorii
Afecțiuni respiratorii precum astmul, bronșita, pneumonia și chiar răcelile comune pot cauza dificultăți de respirație, senzație de lipsă de aer și căscat frecvent. În aceste cazuri, căscatul este mecanismul prin care corpul compensează respirația dificilă și oxigenarea insuficientă. În timpul unei crize de astm, de exemplu, căscatul aduce mai mult aer în plămâni și ajută la restabilirea unui flux optim de oxigen.
În cazul afecțiunilor pulmonare, senzația de lipsă de aer și căscatul sunt însoțite și de alte simptome de obicei, cum ar fi tuse persistentă, febră, respirație șuierătoare și/sau dureri în piept la respirație.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
