Există o serie de factori, care pot favoriza dezvoltarea bolilor cardiace. Ștefan Busnatu, medic cardiolog, a fost invitatul lui Mihail Pautov, medic specialist, în episodul 5, din sezonul 8, la MediCOOL. Citește despre factori care cresc riscul de boli cardiace.
Reclamă
Ștefan Busnatu a discutat despre principalii factori de risc ai bolilor cardiovasculare, a explicat cum se poate identifica un infarct miocardic și a explicat cum se poate diferenția angina pectorală de nevralgia intercostală.
Factori care cresc riscul de boli cardiace
În principiu, există o serie de factori de risc, care ori independenți, ori cumulați generează apariția bolilor cardiovasculare. Pentru a preveni aceste probleme de sănătate, este important să identifici din timp ce le poate declanșa.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
În cadrul emisiunii MediCOOL au fost enumerați și explicați cei mai frecvent întâlniți factori de risc:
Hipertensiune arterială
Tensiunea arterială înseamnă forța cu care inima pompează sângele în pereții vaselor din organism. Cel mai important aspect de avut în vedere în cazul bolilor cardiace este prezența hipertensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială este silențioasă și destabilizează plăcile de colesterol. Când acestea se depun pe pereții vaselor de sânge, generează evenimente cardiovasculare adverse.
Reclamă
Stres
Stresul cotidian reprezintă un factor de risc foarte puternic pentru boli cardiace. Stresul strânge vasele de sânge. În anumite situații se pot strânge atât de mult din cauza adrenalinei încât generează destabilizarea inimii.
De exemplu, o situație stresantă care implică spargerea unei țevi cu apă în casă și care produce o inundație poate genera o boală de inimă. Există un sindrom specific în cardiologie, când un infarct se produce pe coronare permeabile deschise din cauza unei emoții foarte intense. Se întâmplă deoarece inima suferă din cauza faptului că nu mai trece sângele.
Niveluri mari de grăsimi în sânge și fumat
Nivelurile mari de grăsimi din sânge conduc la depunerea acestora pe vase. Fumatul reprezintă un alt factor destabilizator deoarece poate favoriza depunerea de colesterol pe vase și închegarea sângelui. Poate genera episoade de formare a unor cheaguri de sânge la: inimă, cap și picioare, care generează evenimente cardiovasculare adverse.
Reclamă
În unele cazuri, apar infarcturi la persoane cu vârste între 30 și 40 de ani. Rata de vârstă este scăzută, tocmai prin simplul fapt că expunerea la factorii de risc devine din ce în ce mai pregnantă.
Semnele infarctului miocardic
Dacă acești factori care cresc riscul de boli cardiace se mențin, cu timpul pot duce la un infarct miocardic. În cazul unui infarct miocardic, colesterolul înfundă vasele. Simptomele apar în timp și, de multe ori, nu conduc la infarct, ci la o durere toracică, care se numește angină pectorală.
Infarctul se poate produce pentru că apare o îngustare a unui vas de sânge. Placa de colesterol poate înfunda vasul în proporție de 5-90%, de aceea organismul rămâne expus la factori de risc. În anumite condiții, precum cele de repaus, mușchiul primește sânge.
În situațiile în care se manifestă o emoție foarte puternică sau hipertensiune arterială, care freacă foarte mult placa de colesterol, aceasta se rupe. Când se rupe, se produc mecanisme reparatorii. Atunci se acumulează trombocite care duc la formarea unui cheag de sânge pentru a vindeca leziunea.
În acest context, se produce mecanismul de coagulare. Sângele are nevoie să treacă mai departe. Din nefericire, se ajunge în situația în care dacă trombocitele se acumulează în exces, pot ajunge să înfunde complet vasul. De multe ori, dacă afectează un vas important, pot provoca decesul pacientului. Mușchiul suferă, apar tulburări de ritm cardiac și, de obicei, se instalează stopul cardiac, care se caracterizează printr-o rată de fatalitate destul de mare.
În cazul unui infarct miocardic, se poate să nu simți nimic în stare de repaus pentru că sângele trece prin vase. Însă, dacă începi să depui efort, se poate să ai semne premonitorii. Pe deoparte, te poți confrunta cu o durere toracică, care de cele mai multe ori, apare în spatele sternului. Aceasta se poate simți ca o apăsare sau ca o durere.
În principiu, aceste manifestări sunt semne de alarmă când suferi de angină pectorală. În episodul în care vasul se înfundă complet, durerea poate apărea în repaus.
Diferența dintre angină pectorală și nevralgie intercostală
Pe lângă unii factori care cresc riscul de boli cardiace, poți învăța să diferențiezi unele afecțiuni cronice. Chiar dacă par foarte asemănătoare, angina pectorală și nevralgia intercostală se pot diferenția. Dacă durerea de inimă nu poate fi influențată de nicio schimbare a poziției corpului, respirație sau orice mijloc de ameliorare a sa, poate indica un infarct.
,,De fapt, există o metodă de diagnostic a durerii de inimă, care constă în punerea unei pastile mici sub limbă, care dilată foarte repede vasele. În contextul în care manifestările se ameliorează, este clar că există o durere de inimă. Substanța aceasta este nitroglicerina.”
– Ștefan Busnatu, medic cardiolog
Dacă suferi de cardiopatie ischemică se recomandă să ai o pastilă mică de nitroglicerină pentru a ameliora simptomele. Dacă observi manifestări, care indică un infarct, ai nevoie să suni la serviciul 112 sau să te prezinți de urgență la un medic. Teoretic, în urma investigațiilor, după 20 de minute în care o astfel de durere persistă, de obicei, se pune diagnosticul de infarct.
Cele 20 de minute indică faptul că angina pectorală se poate transforma într-un infarct miocardic. Dacă nu ajunge o ambulanță la pacient, durerea poate persista între 2 și 4 ore. După această perioadă poate începe să se diminueze în intensitate.
În situația în care vasul se înfundă, mușchiul care era hrănit de vasul respectiv nu mai primește sânge și moare treptat. Astfel, începe să nu se mai simtă, iar senzația aceasta de ameliorare a durerii arată faptul că începi să-l pierzi.
,,Dacă pierdem mușchiul suntem în situația în care ori s-ar putea să avem o complicație, în 24-72 de ore o tulburare de ritm cardiac, care să conducă către stop cardiac, ori e posibil să începem să facem insuficiență cardiacă. După 12-24 de ore, începem să respirăm din ce în ce mai greu și să ajungem la urgență în cele din urmă cu senzație de sufocare.”
– Ștefan Busnatu, medic cardiolog
Ai aici toate edițiile sezonului 8 MediCOOL, emisiune difuzată de Antena 1 și disponibilă online exclusiv în AntenaPLAY.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
