Constipația severă creează mult disconfort și poate duce la complicații dacă nu e tratată corect. Câteva modificări legate de stilul de viață pot ajuta la reglarea tranzitului intestinal. Află care sunt cauzele constipației severe și ce să faci când ești constipat rău.
Reclamă
Multe persoane cred, în mod eronat, că ar trebui să aibă scaun zilnic și se plâng de constipație dacă acestea apar mai rar de atât. În realitate, frecvența normală a scaunelor nu trebuie să fie neapărat zilnică. Ea variază foarte mult de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, alimentație și alți factori individuali.
Numărul de scaune considerat normal variază de la două-trei pe zi și până la două-trei pe săptămână, potrivit Manualului Merck, manual de referință în domeniul medical. Despre constipație se poate vorbi atunci când frecvența scaunelor este mai mică de trei pe săptămână.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Constipația severă este o constipație de durată, cu scaune rare, care apar uneori numai o dată la câteva săptămâni. Ea are simptome mai neplăcute și mai grave, cum ar fi:
- dificultate semnificativă la defecare, cu nevoie de efort excesiv pentru eliminarea scaunului;
- durere abdominală severă sau crampe;
- balonare excesivă;
- fisuri anale cauzate de efortul intens.
Care sunt cauzele cele mai frecvente ale constipației
Scaunele tari și uscate sunt consecința absorbției excesive de apă la nivelul colonului, explică specialiștii Johns Hopkins Medicine. În mod normal, pe măsură ce hrana trece prin colon, acesta absoarbe apa și se formează scaunul. Contracțiile musculare împing apoi scaunul spre rect. Când contracțiile musculare ale colonului sunt lente sau slabe, scaunul se deplasează prea încet prin colon, ceea ce duce la o absorbție excesivă a apei.
Reclamă
Nicio funcție a corpului nu este mai variabilă și mai supusă influențelor externe decât defecația, potrivit Manualului Merck. Există o multitudine de factori care influențează frecvența și consistența scaunelor. Unele dintre cele mai comune cauze ale constipației includ:
- lipsa de activitate fizică. Un stil de viață sedentar poate încetini motilitatea intestinală, contribuind la constipație.;
- aportul redus de lichide. Apa este esențială pentru menținerea consistenței moi a scaunelor;
- alimentația săracă în fibre;
- vârsta înaintată. Odată cu înaintarea în vârstă, mușchii peretelui abdominal și mușchii pelvieni pot deveni mai slabi; totodată, metabolismul încetinește, ceea ce poate duce la un tranzit intestinal mai lent;
- sarcina, din cauza modificărilor hormonale și fizice care apar în timpul acesteia;
- administrarea excesivă de laxative;
- unele medicamente și suplimente alimentare: opioidele, blocanții canalelor de calciu, antidepresivele triciclice, tratamentele administrate în boala Parkinson, antipsihoticele, diureticele, antiacidele, suplimentele cu calciu și fier;
- boli intestinale: boala Crohn, diverticuloza și sindromul intestinului iritabil;
- diverse afecțiuni, precum precum hipotiroidismul, diabetul, scleroza multiplă, boala Parkinson, tulburările alimentare (anorexia, bulimia, etc.), anxietatea și depresia.
O cauză frecventă a constipatiei este și ignorarea nevoii de a defeca. Amânarea repetată a impulsului de a merge la toaletă poate duce la absorbția excesivă a apei din scaun, făcându-l mai dificil de eliminat.
În unele cazuri, constipația poate fi cauzată de o combinație a acestor factori.
Reclamă
Ce să mănânci și ce să NU mănânci când ești constipat rău
De foarte multe ori, constipația este consecința unei alimentații dezechilibrate nutrițional, motiv pentru care medicii recomandă mai întâi modificarea acesteia pentru a obține un tranzit intestinal normal.
Fibrele alimentare au un rol foarte important în reglarea tranzitului intestinal. Ele înmoaie și măresc în volum bolul fecal, accelerând astfel trecerea lui prin intestin.
Deși sunt benefice pentru sănătatea tranzitului intestinal, fibrele trebuie consumate cu moderație. În funcție de vârstă și sex, un adult trebuie să-și asigure între 20 și 35 de grame de fibre pe zi. Un aport mai mare de atât poate avea efectul opus celui scontat: încetinește trecerea scaunului și agravează constipația.
Cele mai bune surse de fibre sunt:
- cerealele integrale;
- leguminoasele: fasolea, mazărae, lintea, năutul;
- semințele: de chia, in, susan, dovleac, floarea soarelui;
- fructele proaspete. Cele care au coaja comestibilă trebuie consumate în întregime, pentru că în coajă se concentrează o mare parte din fibre;
- legumele, mai ales morcovii, fasolea verde, conopida, broccoli, ceapa și spanacul;
- nuciferele: migdale, caju, arahide, nuci pecan;
De partea cealaltă, există câteva alimente pe care ar trebui să le eviți dacă vrei să combați constipația. Este vorba în principal despre:
- alimentele procesate și fast-food, care sunt de obicei sărăce în fibre;
- carnea roie și alte alimente bogate în grăsimi saturate. Și acestea perturbă tranzitul intestinal și favorizează constipația prin reducerea motilității intestinale și perturbarea florei intestinale;
- pâinea albă și toate celelalte alimente obținute din făină albă, care au, de asemenea, un conținut scăzut de fibre;
- alimentele bogate în zaharuri adăugate;
- lactatele integrale, pentru că unele persoane au dificultăți în digerarea lactozei din lapte, ceea ce poate contribui la constipație;
- ouăle, consumul frecvent fiind o cauză de constipație la unele persoane.
Fiecare persoană reacționează diferit la aceste alimente, așa că este util să urmărești care dintre ele contribuie la constipație în cazul tău.
Ce să faci când ești constipat rău: ce poți să bei ca să te simți mai bine
Hidratarea optimă este esențială pentru combaterea constipației. Dacă ți-ai propus să crești aportul de fibre, trebuie să știi că acestea absorb apa din intestine. De aceea, este recomandat să bei mai multe lichide decât de obicei.
Apa, supele și sucurile proaspete din fructe sunt opțiuni sănătoase pentru hidratare dacă ai o problemă de tranzit intestinal. Sucul de prune este folosit ca remediu natural pentru constipație. Prunele conțin fibre și substanțe care stimulează mișcările intestinale și ajută la înmuierea scaunelor.
De asemenea, anumite ceaiuri de plante pot ajuta la relaxarea musculaturii intestinale și la reducerea disconfortului asociat constipației. Ceaiul de mușețel, mentă sau ghimbir ajută la stimularea mișcărilor intestinale și te pot face să te simți mai bine.
De partea cealaltă, există câteva băuturi contraindicate în caz de constipație. Consumul excesiv de băuturi alcoolice poate deshidrata organismul și reduce contracțiile intestinale, factori care contribuie la constipație.
De asemenea, sucurile bogate în zahăr pot duce la deshidratare și la dezechilibre ale florei intestinale care contribuie la apariția constipației.
Ce mai poți să faci când ești constipat rău
Alimentația echilibrată și hidratarea optimă pot să nu fie suficiente pentru combaterea constipației severe. Într-o astfel de situație, trebuie să încerci și alte soluții care contribuie la restabilirea unui tranzit intestinal normal.
Iată ce să faci când ești constipat rău:
- Practică activități fizice cu regularitate. Exercițiile fizice stimulează contracțiile musculaturii intestinale și susțin astfel tranzitul intestinal. Sunt recomandate aproximativ 30 de minute de activitate fizică moderată pe zi pentru a combate constipația;
- Efectuează un masaj abdominal. Masajul ușor în sensul acelor de ceasornic pe zona abdomenului poate ajuta la stimularea mișcărilor intestinale;
- Încearcă băi calde. Acestea pot ajuta la relaxarea mușchilor și pot ameliora disconfortul abdominal asociat constipației.
Dacă nici aceste metode nu funcționează și constipația persistă, poți recurge la medicamente laxative, dar numai cu recomandarea unui medic gastroenterolog. Există mai multe tipuri de laxative:
- laxative de volum, pe bază de fibre alimentare precum tărâțele de grâu și de Psyllium;
- laxative osmotice, care cresc retenția de apă în colon, cum sunt lactuloza, lactitolul, manitolul, sorbitolul și polietilenglicolul;
- laxative lubrifiante, cum sunt parafinele și vaselinele;
- laxative rectale – supozitoare cum sunt cele cu glicerină, precum și soluțiile pentru clisme;
- laxative stimulante, care stimulează contracțiile intestinale, cum sunt uleiul de ricin, bisacodil, picosulfat de sodiu, docusat de sodiu, săruri de magneziu, senna, crușin, sărurile de magneziu. Acestea se utilizează pentru perioade scurte de timp, fiindcă dau dependență.
Când trebuie să mergi la medic
În cazuri extreme, constipația severă duce la complicații grave, cum sunt hemoroizii și fisurile anale. O complicație mai gravă este impactarea fecală, un fenomen în care materiile fecale tari și uscate se acumulează în intestinul gros și nu mai pot fi eliminate spontan. Impactarea fecală poate duce la obstrucție (ocluzie) intestinală, care necesită intervenție medicală de urgență pentru eliminarea blocajului.
Simptomele ocluziei intestinale sunt:
- incapacitatea de a elimina materii fecale;
- durerea abdominală severă;
- balonarea și creșterea în volum a abdomenului;
- greața și/sau vărsăturile;
- sângerările anale.
Constipația severă poate fi simptomul altor probleme de sănătate, cu ar ficsindromul de colon iritabil sau cancerul colorectal. Ar trebui să consulți cât mai curând un medic dacă te confrunți cu următoarele simptome:
- sângerări rectale;
- scaune cu sânge;
- durere abdominală constantă;
- imposibilitatea de a elimina gaze;
- vomă;
- febră;
- dureri lombare;
- pierdere nejustificată în greutate.
Dacă ai simptome de constipație severă, este important să consulți un medic pentru evaluare și tratament adecvat. Ignorarea acestei afecțiuni poate duce la complicații.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
