Ce este microbiomul intestinal și cum avem grijă de sănătatea lui

Circa 40 de trilioane de microorganisme trăiesc pe și în corpul nostru. Bacterii, virusuri, fungi, paraziți – împreună, alcătuiesc ceea ce poartă numele de microbiom sau microbiotă. Ele sunt atât de numeroase, încât depășesc cu 10 trilioane numărul de celule din corpul uman și cântăresc una-două kilograme, cam cât greutatea creierului. 

În timp ce câteva dintre aceste microorganisme pot să producă boli, altele sunt extrem de importante pentru imunitate, sănătatea inimii și a creierului, controlul greutății și multe altele. Datorită rolurilor esențiale pe care le îndeplinește în corpul uman, microbiomul este este considerat un organ suplimentar, potrivit specialiștilor de la Harvard T.H. Chan School of Public Health. 

În cazul unei persoane fără probleme de sănătate, aceste microorganisme conviețuiesc în simbioză cu organismul – într-o relație reciproc avantajoasă. La fel ca amprentele, microbiota este unică fiecărui individ, deși există anumite specii bacteriene comune în microbiota umană. 

Combinația de microorganisme este determinată de factori individuali, unici: inițial de ADN, iar după naștere, de alimentație, mediu, expunerea la agenți patogeni, vârstă și sex. 

Ce este microbiomul intestinal

Dintre diferitele tipuri de microbi, bacteriile au fost cele mai studiate. Majoritatea sunt localizate în tractul intestinal și pe piele. Intestinul gros găzduiește cel mai mare număr de bacterii din corpul uman, într-un „buzunar” numit cecum. 

Peste 1.000 de specii diferite de bacterii colonizează sistemul digestiv și formează ceea ce poartă numele de microbiom intestinal, microbiotă intestinală sau floră intestinală. 

Fiecare dintre aceste specii ne influențează sănătatea în diferite moduri, încă de la naștere. Unele pot fi patogene în anumite condiții, dar majoritatea au roluri benefice în organism. Prima expunere la bacterii are loc la naștere, odată cu trecerea prin canalul nașterii, deși cercetările mai recente arată că bebelușii intră în contact cu ele chiar din viața intrauterină.

Pe măsură ce creștem, microbiomul intestinal se diversifică. Cu cât varietatea microorganismelor este mai mare, cu atât microbiota este mai benefică pentru sănătate, potrivit studiilor. Odată cu vârsta, ea influențează tot mai mult funcțiile organismului. 

Cum ne influențează sănătatea microbiomul intestinal

Dacă microbiomul intestinal nu ar exista, supraviețuirea ar fi foarte dificilă, dacă nu imposibilă. El îndeplinește câteva roluri esențiale în organism:

• Ajută digestia laptelui matern. Printre primele bacterii care se dezvoltă în intestine după naștere sunt bifidobacteriile, care digeră zaharurile sănătoase din laptele matern;
• Digeră fibrele alimentare. Fibrele sunt componente ale vegetalelor care nu pot fi digerate de enzimele umane din tractul digestiv superior. Câteva tipuri de bacterii din microbiomul intestinal descompun anumite fibre în acizi grași cu lanț scurt. Aceștia sunt apoi absorbiți apoi de mucoasa intestinală și folosiți ca sursă de energie pentru celulele intestinale. Fibrele previn creșterea în greutate, diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul;
• Influențează funcționarea sistemului imunitar. Microbiomul intestinal interacționează cu celulele sistemului imunitar localizate în intestin, cum ar fi limfocitele T și celulele imunitare înnăscute. Această interacțiune există chiar de la naștere și influențează dezvoltarea corectă a mecanismelor imunitare;
• Influențează sănătatea creierului. Studiile recente au arătat că microbiomul intestinal acționează și asupra sistemului nervos central, care controlează funcțiile cerebrale.

Ce simptome apar când există un dezechilibru

Echilibrul microbiotei intestinale poate fi perturbat de mai mulți factori, cei mai importanți fiind:

• bolile infecțioase;
• alimentația bogată în zaharuri și grăsimi și săracă în fibre;
• administrarea îndelungată de antibiotice și alte medicamente care distrug bacteriile intestinale.

Disbioza intestinală, cum este numit dezechilibrul microbiomului de la nivel intestinal, poate cauza numeroase probleme de sănătate:

• Tulburări digestive. Disbioza intestinală poate duce la apariția bolilor inflamatorii intestinale și sindromului colonului iritabil. Ele provoacă simptome digestive neplăcute, cum ar fi balonarea, flatulența excesivă, disconfortul abdominal, diareea, constipația sau o alternanță între diaree și constipație;
• Diabet. Microbiomul intestinal influențează nivelul glicemiei și riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 1 și 2. Nivelul glicemiei variază de la o persoană la alta chiar dacă mănâncă aceleași alimente, iar această diferență ar fi dată de microbiomul unic, sugerează un studiu. 
• Infecții mai frecvente și alergii. Pentru că microbiomul intestinal influențează funcționarea sistemului de apărare al organismului, dezechilibrul lui poate duce la probleme cu imunitatea: creșterea sensibilității la infecții, alergii și diverse afectiuni imunitare;
• Exces ponderal. Disbioza intestinală poate contribui la creșterea în greutate, arată studiile. Microbiomul intestinal contribuie la reglarea apetitului și influențează metabolismul, respectiv absorbția nutrienților. Dezechilibrul lui poate afecta greutatea;
• Tulburări de dispoziție. Anumite specii de bacterii contribuie la sinteza unor neurotransmițători. De exemplu, aproximativ 90% din cantitatea de serotonină care se găsește în corpul uman este produsă în celulele din intestine. Serotonina sau hormonul fericirii influențează digestia și starea de spirit. Un dezechilibru al microbiomului poate favoriza anxietatea, depresia, iritabilitatea și problemele de somn;
• Probleme ale pielii. Disbioza intestinală poate afecta sănătatea pielii și poate contribui la afecțiuni cutanate precum acneea, eczema și psoriazisul;
• Boli cardiovasculare. Microbiomul intestinal poate influența chiar și sănătatea inimii. Anumite specii de bacterii nesănătoase pe care le conține produc un compus numit oxid de trimetilamină care favorizează formarea plăcilor de aterom în vasele de sânge. Acestea îngustează arterele și duc la apariția infarctului miocardic sau accidentului vascular cerebral.

Ce alimente sprijină sănătatea microbiomului intestinal

Sunt multe moduri prin care ne putem menține în echilibru microbiomul intestinal pentru a preveni diferitele probleme de sănătate. Alimentația este poate cea mai importantă metodă. Tipurile de alimente, dar și cantitatea în care le consumăm pot influența compoziția și funcția microbiotei intestinale.

Una dintre cele mai importante reguli este să mâncăm o varietate de alimente, pentru a ne bucura de o diversitate de bacterii benefice. Iată ce alimente sprijină sănătatea microbiomului intestinal:

• Leguminoasele și fructele. Mazărea, fasolea, lintea, năutul și soia, precum și fructe precum merele sau bananele conțin o cantitate mare de fibre alimentare solubile, care servesc ca hrană pentru bacteriile benefice din intestin (în special pentru bifidobacterii) și susțin creșterea acestora;
• Iaurtul și chefirul. Alimentele fermentate, în general, conțin bacterii sănătoase, în principal lactobacili. Totodată, ele reduc cantitatea de bacterii patogene din tractul intestinal;
• Cerealele integrale și uleiul de măsline. Aceste alimente sunt bogate în polifenoli, substanțe descompuse de microbiomul intestinal pentru a stimula creșterea bacteriilor sănătoase. Alte alimente bogate în polifenoli sunt vinul roșu, ciocolata neagră și ceaiul verde. 

Alte lucruri pe care le poți face pentru a susține microbiomul

Sănătatea microbiomului intestinal poate fi susțintă încă de la naștere. Alăptarea este foarte importantă pentru dezvoltarea bacteriilor bune, cu roluri benefice în organism. Studiile arată că bebelușii alăptați pentru cel puțin 6 luni au mai multe bacterii bune în intestin decât cei hrăniți cu formulă de lapte. 

Iată alte câteva lucruri pe care le poți face pentru a menține echilibrul microbiotei intestinale:

• Limitează îndulcitorii artificiali. Unele studii arată că îndulcitorii artificiali cum este aspartamul stimulează creșterea unor bacterii nesănătoase din microbiomul intestinal. Prin acest mecanism, ei cresc nivelul glicemiei în organism;
• Ia antibiotice doar când sunt necesare. Administrarea excesivă de antibiotice distruge bacteriile rele, dar și pe cele be din intestin. Ea contribuie astfel la apariția rezistenței la antibiotice;
• Ia suplimente cu probiotice. Ele conțin microorganisme vii, nepatogene, care ajută la reechilibrarea florei intestinale;
• Redu stresul. Stresul cronic are un impact negativ asupra microbiomului intestinal. Aplică tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile de respirație;
• Evită fumatul și consumul excesiv de alcool. Aceste obiceiuri au, de asemenea, o influență negativă asupra echilibrului florei intestinale. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.