Probioticele ar putea încetini îmbătrânirea creierului

Probioticele pot să prevină sau chiar să combată problemele cognitive ușoare asociate cu înaintarea în vârstă, susține o nouă cercetare, prezentată la întâlnirea anuală a Societății Americane de Nutriție.

În cadrul studiului, au fost urmărite efectele suplimentarii regulate cu probiotice asupra funcțiilor cognitive. Totodată, cercetătorii au dorit să vadă și dacă persoanele cu probleme cognitive ușoare aveau microbioame diferite în comparație cu cele care aveau o funcție cognitivă normală, a explicat pentru publicația Health.com unul dintre autorii studiului, dr. Mashael Aljumaah, microbiolog la North Carolina State University. 

Microbiomul intestinal cuprinde o varietate de microorganisme (baterii, virusuri, fungi, etc.) care trăiesc în simbioză cu organismul nostru și au roluri benefice pentru sănătate:

• ajută la digestia alimentelor;
• stimulează dezvoltarea sistemului imunitar;
• asigură protecție împotriva agenților patogeni.

Intestinul gros găzduiește cel mai mare număr de microorganisme, într-un segment numit cecum. 

Probioticele pot modifica microbiomul intestinal

Participanții la studiu au fost adulți cu vârste cuprinse între 52 și 75 de ani cu un declin cognitiv ușor – probleme de memorie și gândire ușor mai accentuate decât cele observate la majoritatea adulților mai în vârstă. Aceștia au fost împărțiți în două grupuri: unul a primit un tratament placebo, iar celălalt a primit suplimente alimentare cu o tulpină de probiotice numită Lactobacillus rhamnosus GG (LGG), pe care le-au luat timp de 3 luni.

LGG este o bacterie saprofită care se găsește în tractul digestiv al omului și face parte din microbiomul intestinal. Lactobacillus rhamnosus poate fi asigurată și din alimente precum iaurtul și chefirul. Prin consumul de alimente sau administrarea de suplimente care conțin aceste probiotice, ne putem menține sau restabili echilibrul microbiomului intestinal. 

Cercetătorii au analizat bacteriile intestinale ale participanților la studiu cu ajutorul unor analize de scaun. Datele preliminare au arătat că adulții care au luat probiotice timp de 12 săptămâni au avut rezultate mai bune la testele cognitive, în comparație cu cele înregistrate la începutului studiului. 

„După perioada de studiu, am colectat din nou mostre – deci avem probe de scaun inițiale și post-intervenție. Am putut observa schimbări specifice în microbiomul intestinal care au fost asociate cu îmbunătățirea funcțiilor cognitive”, a explicat dr. Mashael Aljumaah. 

Totodată, cercetătorii au observat și o reducere a concentrației unor specii de bacterii din genul Prevotella. Anterior, s-a observat că persoanele cu declin cognitiv ușor au niveluri crescute ale acestor bacterii în intestin. Toate aceste modificări observate sugerează că microbiomul persoanelor care au luat probiotice și-a modificat compoziția. Prin modificarea lui, am putea preveni îmbătrânirea creierului. 

Cu toate acestea, probioticul nu a avut același efect benefic pentru toți participanții la studiu. Cei care au avut o funcție cognitivă normală la începutul studiului nu au înregistrat îmbunătățiri după administrarea suplimentelor cu LGG.

Cum comunică intestinul și creierul

Între intestine și creier există un sistem complex de comunicare și interacțiune. El este bidirecțional, ceea ce înseamnă că atât creierul poate influența starea intestinelor, cât și invers. De exemplu, stresul și anxietatea pot să afecteze funcționarea intestinelor, provocând simptome digestive neplăcute. De partea cealaltă, dezechilibrul microbiomului poate influența sănătatea mintală. Studiile anterioare au arătat că un microbiom dezechilibrat contribuie la apariția unor afecțiuni precum anxietatea, depresia, stresul și chiar a unor boli neurologice cum este Alzheimer.

Această conexiune dintre sistemul nervos central (creierul) și sistemul nervos enteric (intestinul) este cunoscută sub denumirea de axa creier-intestin. Sistemul nervos enteric este un sistem nervos autumn are controlează activitatea intestinală. Axa creier-intestin este susținută de o rețea complexă de substanțe chimice, de neuroni și de microbiom. Microbiomul este implicat în producția de neurotransmițători și acizi grași, ceea ce se crede că ajută comunicarea dintre intestin și creier. 

Una dintre teoriile privind modul în care sănătatea intestinului o afectează pe cea a creierului poartă numele de „intestin permeabil”. Când mucoasa intestinală se deteriorează, permeabilitatea intestinală crește și agenții patogeni de la acest nivel ajung în circulația sangvină, unde produc inflamație. Bateriile și alte microorganisme care ajung în sânge se răspândesc în creier și îi afectează funcționarea.

Putem preveni îmbătrânirea creierului cu probiotice?

Noul studiu reprezintă un pas important în înțelegerea rolului potențial al probioticelor și al microbiomului intestinal în îmbătrânirea creierului și atenuarea declinului cognitiv. El oferă speranțe că astfel de intervenții vor putea susține sănătatea cognitivă pe viitor, în special la persoanele cu deficite cognitive ușoare. 

Cu toate acestea, microbiomul intestinal este doar o piesă din puzzle atunci când vine vorba de prevenirea sau tratarea deficitelor cognitive. „Știm cu certitudine că nivelul de educație, bagajul genetic, stilul de viață – toate acestea joacă un rol în nivelul tău cognitiv. Dacă putem gestiona acea componentă sau factor de risc (microbiomul – n.r.), sper să putem avea rezultate mai bune. Dar nu este niciodată doar microbiomul cel care determină modificările cognitive. Este un lucru multifactorial”, spune Mashael Aljumaah.

Sunt necesare mai multe cercetări care să exploreze legătura dintre creier și intestin, precum și rolul microbiomului sau probioticelor.. Cu alte cuvinte, este prea devreme să afirmăm că probioticele pot fi utilizate ca tratament împotriva declinului cognitiv.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.