Vitamina K este esențială pentru coagularea sângelui, dar și pentru sănătatea oaselor. Deficiențele pot afecta atât adulții, cât și nou-născuții, iar sângerările frecvente sau excesive sunt un semnal de alarmă. Află în continuare beneficiile vitaminei K, alimentele care o conțin, dar și contraindicațiile sale.
Reclamă
Vitamina K se întâlnește sub două forme, cu o structură chimică similară: vitamina K1 sau filochinona și vitamina K2 sau menachinona. Prima este tipul mai comun și se găsește în anumite alimente vegetale, iar a doua poate fi produsă de bacteriile intestinale, dar se găsește și în unele alimente de origine animală și în cele fermentate.
Ce este vitamina K și de ce e importantă în organism
Fiecare dintre aceste forme ale vitaminei K are roluri specifice, dar ambele sunt esențiale pentru menținerea sănătății. Cele două ocupă o serie de funcții vitale, iar deficitele lor pot avea efecte dăunătoare semnificative.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Vitamina K este o vitamină liposolubilă (se dizolvă în grăsimi) cu roluri foarte importante în organism:
Susține coagularea sângelui
Vitamina K1 ajută la formarea a patru dintre cele 13 proteine necesare pentru coagularea sângelui, potrivit Harvard School of Public Health. Cheagurile de sânge care se formează opresc sângerarea continuă a rănilor și le permit vindecarea. Litera „K” dată acestei vitamine provine din cuvântul german „koagulation”, care se traduce prin coagulare.
Reclamă
Menține sănătatea oaselor
Vitamina K2 este implicată în producerea proteinelor din oase, inclusiv osteocalcina, care ocupă un rol necesar pentru menținerea densității osoase. Unele studii au arătat că un aport zilnic mai mare de vitamina K reduce riscul de fracturi de șold și de osteopenie (densitate osoasă mică). Nivelurile scăzute de vitamina K în sânge au fost asociate cu o densitate osoasă scăzută.
Oferă protecție cardiovasculară
Vitamina K2 este implicată în producerea unui tip de proteine care ajută la prevenirea calcifierii sau întăririi arterelor inimii, un factor care contribuie la bolile de inimă. Totuși, cercetările în acest domeniu sunt foarte limitate și sunt necesare studii suplimentare înainte de a recomanda o cantitate specifică de vitamina K2 în scopul prevenirii afecțiunilor cardiovasculare.
Unele studii susțin că rolurile vitaminei K în organism nu se limitează la sănătatea oaselor și a sângelui. Ea ar putea ajuta la reducerea grețurilor matinale în timpul sarcinii și la susținerea funcțiilor cognitive.
Reclamă
În plus, cercetătorii au descoperit că o formă de vitamina K poate acționa ca un antioxidant, ceea ce ar putea ajuta la prevenirea unor afecțiuni precum boala Alzheimer.
Alimente care conțin vitamina K
Sursele alimentare sunt diferite pentru fiecare dintre cele două forme ale acestei vitamine.
Vitamina K1 sau filochinona poate fi asigurată din:
- verdețuri: spanac, broccoli, varză, salată, varză de Bruxelles, varză kale;
- ulei de soia;
- ulei de canola;
- ulei de măsline;
- fructe: afine, smochine, prune, kiwi (în cantități mai mici).
Vitamina K2 sau menachinona se găsește în:
- alimente fermentate: murături în saramură, boabe de soia fermentate (Nattō, o mâncare tradițională japoneză sau tempeh, preparat indonezian), kimchi, miso;
- carne, în special de pasăre și de vită;
- ouă;
- produse lactate.
Alimentele de origine animală conțin vitamina K2 în cantități mai mici. „Persoanele care urmează o dietă vegetariană sunt norocoase când vine vorba de această vitamină esențială. Cu siguranță o poți găsi și în alte alimente, dar o farfurie cu verdețuri este cea mai bună sursă de vitamina K”, spune Julia Zumpano, dietetician în cadrul centrului medical Cleveland Clinic, din SUA.
Vitamina K este asimilată mai bine dacă adaugi și o sursă de grăsimi pe lângă alimentele care o conțin.
Simptomele lipsei de vitamina K
Deficiența de vitamina K este rară la adulți. Ea poate apărea ca urmare a administrării de medicamente care blochează metabolismul vitaminei K, cum ar fi antibioticele. Administrarea îndelungată, pe o perioadă de mai multe săptămâni, poate duce la distrugerea bacteriilor intestinale care produc vitamina K.
Nivelul vitaminei K poate fi afectat și de bolile care provoacă malabsorbția nutrienților, cum ar fi: boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă, sindromul de intestin scurt, pancreatita cronică, fibroza chistică, ciroza hepatică, insuficiența pancreatică, infecțiile cu paraziți intestinali și altele.
Deficiența de vitamina K poate afecta și nou-născuții, deoarece această vitamină nu traversează placenta, iar laptele matern o conține în cantitate mică. La sugari, carența acestei vitamine poate provoca hemoragii interne severe, în special cerebrale, care pot cauza daune ireversibile.
Cele mai comune semne ale lipsei de vitamina K sunt:
- un timp mai lung pentru coagularea sângelui sau un timp de protrombină crescut (la analizele de sânge);
- sângerări;
- hemoragii;
- osteopenie sau osteoporoză.
Când este indicată suplimentarea
De obicei, această vitamină poate fi asigurată în cantitate optimă dintr-o alimentație echilibrată. Suplimentarea poate fi necesară uneori, dar numai la recomandarea medicului și după determinarea nivelului său printr-o analiză de sânge.
Persoanele diagnosticate cu afecțiuni care provoacă malabsorbție pot avea nevoie de suplimente cu vitamina K. Boli precum colita ulcerativă, boala Crohn sau fibroza chistică afectează absorbția grăsimilor, iar vitamina K este liposolubilă.
Suplimentarea acestei vitamine poate fi necesară și atunci când iei anumite medicamente:
- anticoagulante, cum ar fi warfarina;
- antibiotice administrate pe o perioadă mai lungă;
- medicamente pentru reducerea colesterolului sau alte tratamente care blochează absorbția grăsimilor.
Vitamina K poate fi recomandată și pentru prevenirea osteoporozei, în combinație cu calciu și vitamina D. Deși rolul acestei vitamine în susținerea densității minerale osoase este de necontestat, beneficiile suplimentării în acest scop nu au fost confirmate cu certitudine. Studiile au avut rezultate contradictorii, iar efectele suplimentelor pot depinde și de alți factori, cum ar fi aportul de calciu, vitamina D, exercițiile fizice și alți nutrienți importanți pentru oase.
La nou-născuți, se administrează profilactic o doză de vitamina K în maternitate, imediat după naștere, pentru prevenirea bolii hemoragice a nou-născutului.
Care sunt contraindicațiile
Pentru că vitamina K influențează coagularea sângelui, ea poate diminua efectele medicamentelor anticoagulante. De aceea, persoanele care urmează un astfel de tratament trebuie să discute cu medicul înainte de a lua suplimente de vitamina K sau de a consuma cantități mari de vitamina K.
De obicei, recomandarea pentru aceste persoane este de a consuma o cantitate constantă de vitamina K din alimente și suplimente. Variațiile mari și bruște sunt cele care pot afecta timpul de protrombină (analiza care indică durata necesară pentru coagularea sângelui). „În majoritatea cazurilor, este vorba despre menținerea unor niveluri constante de vitamina K și de medicamente. O schimbare bruscă poate provoca sângerări periculoase sau cheaguri de sânge”, explică dr. Zumpano.
În cazuri rare, administrarea vitaminei K sub formă de suplimente poate provoca reacții alergice. Supradozajul este neobișnuit, deoarece această vitamină se descompune și se elimină rapid din organism prin urină sau scaun. Din acest motiv, ajunge rar la niveluri toxice în organism, chiar și în cazul unui aport crescut.
Mai ales dacă urmezi alte tratamente, este important să consulți un medic înainte de a suplimenta această vitamină.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
