Antena

Silimarină pentru ficat. Ce este, mod de administrare, beneficii și contraindicații

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 10 iulie 2025, 13:15 / Actualizat: 10 iulie 2025, 16:17

Silimarina este cunoscută în special pentru efectele sale benefice asupra ficatului. Datorită proprietăților antioxidante și antiinflamatoare, ajută la protejarea și regenerarea celulelor hepatice. Află în continuare ce beneficii au suplimentele cu silimarină pentru ficat, cum se administrează, dar și ce efecte nedorite pot avea. 

Reclamă

Planta din care se extrage silimarina este un remediu vechi, utilizat de secole în scopuri medicinale. În Europa, era apreciată în special pentru efectele sale benefice asupra ficatului, dar și ca remediu pentru stimularea producției de lapte matern.

În prezent, silimarina se utilizează ca terapie complementară și este disponibilă sub formă de capsule, tablete, tinctură sau pudră. Studiile au arătat rezultate promițătoare cu privire la beneficiile silimarinei, în special pentru sănătatea ficatului. Totuși, nu este un remediu miraculos și nu trebuie să înlocuiască tratamentele medicale.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce este silimarina și cum se obține

Silimarina este un complex de substanțe active extrase din semințele plantei Silybum marianum. Aceasta este cunoscută și sub numele de armurariu sau ciulinul de lapte, datorită frunzelor sale cu aspect de „vene” albe. Complexul de substanțe conține un amestec de flavonolignani (silibină, izosilibină, silicristină și silidianină) și un flavonoid (taxifolin), care au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare.

Silibina este principalul component bioactiv al silimarinei, constituind 50-70% din extract, conform Examine.com, un site dedicat cercetării și furnizării de informații bazate pe dovezi științifice despre suplimentele alimentare, nutriție și sănătate.

Reclamă

La ce se folosește. Principalele beneficii ale silimarinei

Mulți oameni folosesc suplimente cu silimarină pentru ficat ca tratament adjuvant împotriva mai multor afecțiuni hepatice, precum:

  • boala hepatică alcoolică sau hepatită alcoolică;
  • ficat gras non-alcoolic;
  • hepatită virală;
  • hepatotoxicitate;
  • ciroză.

Potrivit studiilor in vitro și pe animale, efectele hepatoprotectoare ale silimarinei se datorează proprietăților sale antioxidante și capacității de a inhiba formarea de radicali liberi, în special a celor proveniți din substanțe toxice precum alcoolul.

Totuși, rezultatele studiilor clinice sunt contradictorii. O meta-analiză a arătat că suplimentarea cu silimarină poate fi benefică în boala ficatului gras non-alcoolic. Administrarea acesteia a redus nivelurile a doi biomarkeri ai enzimelor hepatice, alaninaminotransferaza (ALT) și aspartataminotransferaza (AST). Valorile ridicate ale acestor enzime indică leziuni hepatice. 

Reclamă

Rezultate preliminare pozitive au fost observate și la persoanele cu ciroză și toxicitate hepatică provocată de una dintre cele mai otrăvitoare ciuperci din lume, Amanita phalloides sau buretele viperei. Potrivit unui studiu, suplimentarea cu silimarină a dus la o scădere a nivelurilor AST. Alte studii au arătat că acest remediu poate fi de ajutor și în cazul altor tipuri de toxine care afectează ficatul.

Pe de altă parte, silimarina nu s-a dovedit eficientă în hepatita C cronică. În studii, suplimentarea nu a redus concentrația virusului în sânge, deși s-au observat unele îmbunătățiri ale simptomelor. 

Alte proprietăți ale armurariului

Planta din care se extrage silimarina poate fi un tratament adjuvant eficient și în alte afecțiuni, cum ar fi:

  • Diabet de tip 2. Silibina din silimarină poate influența modul în care organismul folosește glucoza. Un studiu din 2006 care a inclus persoane cu diabet de tip 2 a arătat că administrarea a 200 mg de silimarină, de trei ori pe zi, înainte de mese, a redus semnificativ glicemia și nivelul hemoglobinei glicozilate (HbA1c), comparativ cu placebo;
  • Indigestie. Silimarina, în combinație cu alte suplimente, ar putea îmbunătăți simptomele de dispepsie, conform Mayo Clinic;
  • Osteoporoză. Studiile pe animale au arătat că armurariul stimulează mineralizarea osoasă și poate preveni sau întârzia pierderea de masă osoasă la femeile aflate la menopauză. Totuși, deocamdată nu există studii clinice care să confirme acest beneficiu;
  • Colesterol mărit. Într-un studiu de laborator, administrarea de silibină în doze de 300 și 600 mg/kg de greutate corporală a redus semnificativ nivelul colesterolului total și trigliceridelor în sânge. Un efect similar a fost observat și la persoanele cu diabet și colesterol mărit care au luat armurariu, însă nu se știe dacă are același efect și la persoanele fără diabet;
  • Acnee. Persoanele cu acnee care au luat 210 miligrame de silimarină pe zi,  timp de 8 săptămâni, în cadrul unui studiu au avut cu 53% mai puține leziuni acneice;
  • Cancer. Silimarina ar putea încetini creșterea celulelor canceroase și a tumorilor și, posibil, poate crește eficiența chimioterapiei, conform National Cancer Institute, din SUA. Ea ar putea fi benefică în mai multe tipuri de cancer: de prostată, cervical, leucemie, de piele și colorectal. 

Contraindicațiile silimarinei

În general, suplimentele cu silimarină pentru ficat sunt bine tolerate și considerate sigure. Au fost raportate unele efecte secundare după administrare, deși nu se cunoaște frecvența lor și nu este clar dacă pot fi atribuite direct silimarinei. Acestea includ:

  • uscăciune a gurii;
  • greață;
  • dispepsie;
  • diaree;
  • dureri de cap;
  • reacții alergice.

Siguranța silimarinei în timpul sarcinii și alăptării nu a fost confirmată. Până la obținerea unor date clare, se recomandă evitarea utilizării în aceste perioade.

Armurariul și silimarina se administrează cu precauție în tulburările tiroidiene. Potrivit unor studii, aceste remedii interferează cu producția normală de hormoni tiroidieni și poate agrava hipotiroidismul. De asemenea, ar putea afecta nivelul de estrogen. Se recomandă evitarea silimarinei în cancerul mamar, uterin, ovarian și în endometrioză.

Reacțiile alergice pot evolua până la anafilaxie, care pune viața în pericol. Acestea afectează mai frecvent persoanele care sunt alergice la alte plante din familia Asteraceae, cum ar fi ambrozia, margaretele, crăițele și crizantemele.

Mod de administrare. Cum se ia silimarina

Silimarina se poate administra sub formă de capsule, tablete, tinctură sau pudră. Doza recomandată variază în funcție de forma de administrare și de afecțiunea tratată, dar, în general, doza zilnică este de 250-500 mg de silimarină pe zi. 

Capsulele sunt cea mai convenabilă formă de administrare. De regulă, sunt indicate una până la trei capsule pe zi. Pentru a obține efectul dorit, se recomandă administrarea pe o perioadă de cel puțin 3 luni. Urmează indicațiile de pe ambalajul produsului sau mai bine recomandarea medicului.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Creatina poate ajuta la slăbit? Ce efecte are asupra greutății corporale
Creatina poate ajuta la slăbit? Ce efecte are asupra greutății corporale
Creatina poate ajuta la slăbit? Ce efecte are asupra greutății corporale
Remedii naturale împotriva celulitei infecțioase. Cum te pot ajuta să ameliorezi aspectul pielii afectate
Remedii naturale împotriva celulitei infecțioase. Cum te pot ajuta să ameliorezi aspectul pielii afectate
Remedii naturale împotriva celulitei infecțioase. Cum te pot ajuta să ameliorezi aspectul pielii afectate
articol cu video
Ce trebuie să facem pentru a preveni deshidratarea în zilele de vară
Ce trebuie să facem pentru a preveni deshidratarea în zilele de vară
Ce trebuie să facem pentru a preveni deshidratarea în zilele de vară
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon