Proteinele animale sunt superioare celor vegetale când vine vorba de cantitatea de aminoacizi absorbită în organism. Contrar unor convingeri, ele nu sunt echivalente din punct de vedere nutrițional, conform unui nou studiu. Află mai multe despre această comparație din ce în ce mai populară: proteine animale vs. vegetale.
Reclamă
Împreună cu grăsimile și carbohidrații, proteinele furnizează energie organismului, dar au și alte roluri esențiale: transportă nutrienții în organism, susțin arderea grăsimilor, furnizează structură pentru celule, ajută la dezvoltarea musculaturii, susțin sistemul imunitar și multe altele.
Proteinele sunt alcătuite din aminoacizi care formează lanțuri. Din sutele de aminoacizi diferiți care există în natură, doar 20 sunt necesari corpului uman pentru a construi proteine. 11 dintre aceștia sunt produși de organism, iar ceilalți 9, numiți aminoacizi esențiali, pot fi obținuți doar din alimentație.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Atât proteinele de origine animală, cât și cele vegetale pot furniza aminoacizii necesari pentru sinteza proteinelor în organism. Deși ghidurile de nutriție le consideră echivalente din punct de vedere nutrițional, există unele diferențe între ele.
Proteine animale vs. vegetale: aminoacizii sunt asimilați diferit
Aminoacizii se asimilează în proporții diferite din alimentele de origine animală și vegetală, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Purdue University, din Indiana, citat de publicația SciTechDaily. Aceștia au testat în ce măsură consumul a două porții de aproximativ 60 de grame de alimente cu proteine animale vs. vegetale a influențat biodisponibilitatea aminoacizilor esențiali pentru sinteza proteinelor. Biodisponibilitatea reprezintă raportul dintre cantitatea de substanță activă absorbită și utilizată în organism.
Reclamă
Au fost efectuate două studii randomizate controlate pe un grup de 30 de adulți tineri, sănătoși și 25 de adulți mai în vârstă. Pe durata testelor, aceștia s-au prezentat la o clinică pentru a consuma o masă fie cu 60 de grame alimente care conțineau proteine de origine animală (de exemplu, pulpă de porc slabă sau omletă), fie cu 60 de grame alimente care conțineau proteine de origine vegetală (fasole neagră, migdale crude).
Participanților la studiu le-au fost recoltate probe de sânge înainte de masă și apoi la 30, 60, 120, 180, 240 și 300 de minute după masă pentru a determina biodisponibilitatea aminoacizilor esențiali, precum și nivelurile de zahăr și de insulină din sânge.
„În conformitate cu ipoteza noastră înainte de a începe acest studiu, consumul a 60 de grame de alimente cu proteine de origine animală a condus la o cantitate mai mare de aminoacizi esențiali în fluxul sangvin, în comparație cu mesele cu 60 de grame de alimente cu proteine de origine vegetală, atât în cazul adulților tineri, cât și al celor mai în vârstă”, explică dr. Gavin Connolly, coordonatorul studiilor clinice și cercetător asociat în Departamentul de Științe Nutriționale al Universității Purdue.
Reclamă
Acest lucru înseamnă că proteinele de origine animală asigură aminoacizi mai ușor de asimilat. „Observația este importantă pentru sănătatea musculară și a întregului corp”, completează dr. Connolly.
Alimentele care asigură cea mai bună absorbție a aminoacizilor
Cercetătorii au studiat biodisponibilitatea aminoacizilor esențali din toate alimentele consumate de participații la studiu. Aceștia au făcut câteva observații:
- Aminoacizii din pulpa de porc au avut o biodisponibilitate mai mare decât cei din ouă atât la adulții tineri, cât și la cei mai în vârstă;
- Nu au existat diferențe în biodisponibilitatea aminoacizilor esențiali conținuți de fasolea neagră și migdale;
- Nu au existat diferențe în privința biodisponibilității aminoacizilor esențiali între adulții tineri și cei mai în vârstă.
„Mărimea porțiilor de alimente cu proteine din studiu probabil că nu reflectă cu adevărat cantitățile consumate la o masă de către adulții tineri sau cei mai în vârstă”, conform dr. Connolly. În plus, nu au fost măsurate direct modificările în sinteza proteinelor musculare sau în echilibrul proteinelor din întregul corp după mesele care conțineau diferite alimente cu proteine, explică acesta. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine cum pot influența alimentele cu proteine animale vs. vegetale sănătatea musculară și a întregului organism pe tot parcursul vieții.
Proteine animale vs. vegetale: care conțin cei mai mulți aminoacizi
Proteinele de origine animală sunt considerate proteine complete, deoarece conțin toți aminoacizii esențiali în proporții optime pentru organismul uman. Proteinele vegetale conțin un număr mai mic de aminoacizi necesari pentru sinteza proteinelor sau pot conține toți aminoacizii esențiali, dar în cantități mai mici decât proteinele animale. De aceea, ele sunt numite proteine incomplete.
Cele mai bogate surse vegetale de proteine sunt:
- leguminoasele (fasolea, mazărea, năutul, lintea și soia);
- fructele oleaginoase (nuci, alune, migdale, caju, etc.);
- semințele (de chia, cânepă, floarea-soarelui, susan, in, dovleac);
- cerealele.
Pe de altă parte, alimentele vegetale care conțin proteine furnizează și fibre, vitamine, minerale și antioxidanți benefici pentru sănătate. Proteinele animale, deși asigură o absorbție mai bună a aminoacizilor esențiali, au mai puțini nutrienți suplimentari. În plus, ele pot conține grăsimi saturate nocive pentru sănătatea cardiovasculară.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
