Aproape jumătate din cazurile de Alzheimer și alte forme de demență ar putea fi prevenite. Anumite schimbări în stilul de viață pot reduce riscul de a dezvolta această boală care afectează tot mai mulți vârstnici. Află care sunt cele mai eficiente metode de prevenție a demenței.
Reclamă
Se estimează că numărul cazurilor de Alzheimer se va tripla până în anul 2050, iar această creștere accelerată este legată, în primul rând, de îmbătrânirea populației. Riscul de a dezvolta demență crește pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult, dar la această tendință alarmantă contribuie și prevalența tot mai mare a factorilor de risc pentru această maladie.
La fiecare 3 secunde, o persoană dezvoltă demență, conform statisticilor Alzheimer’s Disease International, o federație internațională a asociațiilor de Alzheimer și demență din întreaga lume. Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, reprezentând 60-70% din totalul cazurilor.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Care sunt cei 12 factori de risc cunoscuți
Demența nu este o ameninţare inevitabilă la vârste înaintate. Aproape jumătate din cazuri ar putea fi prevenite sau amânate, susține Comisia Lancet, un grup de experți internaționali din diverse domenii ale științei, medicinei și sănătății publice.
În 2020, Comisia Lancet a evidențiat 12 factori de risc care pot fi modificați începând din copilărie și continuând până la bătrânețe. Aceștia sunt:
Reclamă
- consumul excesiv de alcool
- fumatul
- diabetul
- obezitatea
- hipertensiunea arterială
- poluarea aerului
- leziunile cerebrale
- inactivitatea fizică
- depresia
- izolarea socială
- pierderea auzului
- nivelul scăzut de educație
Noi factori de risc identificați
Într-un raport publicat recent, experții Comisiei Lancet au adăugat pe listă alți doi factori de risc modificabili: colesterolul ridicat după vârsta de 40 de ani și deteriorarea vederii. Împreună, aceștia contribuie la aproximativ 9% din totalul cazurilor – 7% colesterolul ridicat și 2% pierderea vederii. Cei 14 factori de risc identificați până în prezent sunt responsabili pentru 45% din cazurile de Alzheimer și alte forme de demență raportate, susțin experții comisiei.
Conform unui infografic actualizat în 2024, cele mai multe metode de prevenție a demenței ar trebui aplicate la jumătatea vieții pentru a nu dezvolta maladia la 60 de ani sau mai târziu. Astfel, factorii de risc asupra cărora trebuie să intervenim în jurul vârstei de 40 de ani pentru a ne menține sănătatea creierului sunt:
- pierderea auzului (contribuie la 7% din cazuri)
- nivelul crescut de colesterol LDL (contribuie la 7% din cazuri)
- depresia (contribuie la 3% din cazuri)
- leziunile cerebrale (contribuie la 3% din cazuri)
- inactivitatea fizică (contribuie la 2% din cazuri)
- diabetul (contribuie la 2% din cazuri)
- fumatul (contribuie la 2% din cazuri)
- hipertensiunea arterială (contribuie la 2% din cazuri)
- obezitatea (contribuie la 1% din cazuri)
- consumul excesiv de alcool (contribuie la 1% din cazuri)
Care este legătura dintre demență și pierderea vederii
Mulți dintre factorii de risc pentru demență sunt interconectați, a explicat pentru publicația HuffPost dr. Arman Fesharaki-Zadeh, neurolog comportamental și neuropsihiatru la Yale Medicine, care nu se află printre autorii raportului Comisiei Lancet.
Reclamă
„Există multe cauze de pierdere a vederii, desigur, dar aceasta tinde să fie mult mai frecventă la persoanele care au factori de risc metabolic, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul insuficient controlat, colesterolul ridicat, care este celălalt factor de risc (identificat în raport)”, spune dr. Fesharaki-Zadeh.
În plus, ochii sunt principalul nostru organ de simț, iar vederea este modul în care procesăm lumea din jurul nostru. Când nu poți vedea clar, este mai puțin probabil să faci activități care stimulează creierul, cum ar fi puzzle-uri, citit sau chiar petrecerea timpului cu alte persoane, mai spune specialistul neurolog. Aceste activități sunt metode de prevenție a demenței.
Cum influențează colesterolul riscul de a dezvolta demență
Colesterolul LDL mărit sau așa-numitul colesterol rău poate duce la întărirea arterelor inimi, dar și a celor cerebrale. Acest lucru poate face ca oxigenul să ajungă mai greu la creier, lucru care, în timp, poate duce la deteriorarea celulelor nervoase. „Demența este, în esență, rezultatul final al distrugerii neuronilor, deci este un proces neurodegenerativ”, explică dr. Fesharaki-Zadeh.
„Nu vă pot spune cât de des văd în rândul pacienților noștri, în special la cei cu vârsta peste 60 de ani, anumite regiuni ale creierului care sunt mai vulnerabile la deteriorare. Acestea sunt zonele deosebit de vulnerabile la rigidizarea vaselor de sânge. La cineva care are colesterol ridicat, corelația dintre acesta și întărirea vaselor de sânge este destul de mare și vedem acest lucru foarte frecvent și în cadrul clinicii noastre”, mai spune medicul neurolog.
Fără măsuri eficiente, numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește accelerat în următoarele decenii. Această maladie devine o provocare din ce în ce mai mare pentru sistemele de sănătate și de asistență socială. În acest context, adoptarea unor metode de prevenție a demenței devine tot mai importantă.
Metode de prevenție a demenței
Menținerea nivelului de colesterol în limitele sănătoase începând cu vârsta a doua este recomandată printre aceste metode de prevenție a demenței. Niciodată nu este prea târziu să faci schimbări și să-ți corectezi stilul de viață, indiferent dacă ești o persoană tânără și aparent sănătoasă, dacă ai 80-90 de ani sau ești deja diagnosticat cu demență, susține dr. Fesharaki-Zadeh.
Modificarea stilului de viață este importantă chiar și pentru persoanele diagnosticate cu demență. La cele care au factori de risc metabolic dintre cei enumerați anterior, declinul cognitiv este mai rapid.
Creierul nostru este foarte maleabil, spune medicul neurolog. În orice moment decizi să faci schimbări sănătoase în stilul de viață, creierul va reacționa și va fi mai sănătos datorită acestora.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
