Antena

Amidonul rezistent: ce beneficii are și ce alimente îl conțin

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 26 iunie 2025, 10:15

Amidonul rezistent este un tip de carbohidrat care acționează ca un prebiotic în organism. Printre altele, contribuie la sănătatea microbiomului intestinal și digestiei, reglează glicemia și ajută la controlul greutății. Află ce alimente în conțin și cum poți să-l incluzi în alimentație. 

Reclamă

Carbohidrații se găsesc în alimente sub trei forme principale: zaharuri, fibre și amidon. Zaharurile sunt carbohidrați simpli care se digeră rapid și furnizează energie imediată. Exemple de zaharuri includ glucoza, fructoza și lactoza. Fibrele sunt carbohidrați nedigerabili care susțin sănătatea digestivă, mențin glicemia constantă și oferă senzație de sațietate. Sursele de fibre sunt legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele.

Amidonul este un carbohidrat complex care se digeră mai lent decât zaharurile și furnizează energie constantă. În funcție de capacitatea organismului de a-l digera, amidonul este de două tipuri: digerabil și rezistent. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce este amidonul rezistent și de ce e important

Amidonul digerabil este descompus în glucoză de enzimele digestive din intestinul subțire. În schimb, amidonul rezistent nu poate fi digerat și ajunge aproape neschimbat în intestinul gros, unde este fermentat și consumat de trilioanele de microbi de la acest nivel, conform UCLA Health

Iată ce beneficii poate avea consumul de amidon rezistent:

Reclamă

Susține sănătatea intestinală

Amidonul rezistent se comportă ca un prebiotic: „hrănește” bacteriile benefice din intestin și susține astfel diversitatea microbiomului. Un microbiom sănătos susține digestia și absorbția nutrienților, sistemul imunitar, metabolismul și multe alte procese din organism. 

Pe măsură ce bacteriile intestinale fermentează amidonul rezistent, ele creează un tip de compuși numiți acizi grași cu lanț scurt. Aceștia includ butiratul și propionatul. Primul este asociat cu un risc mai redus de cancer colorectal. Propionatul s-a dovedit că reduce inflamația din organism și susține sistemul imunitar.

Amidonul rezistent acționează similar fibrelor alimentare și sprijină un tranzit intestinal regulat. El ajunge nedigerat în intestinul gros, unde atrage apă și contribuie la formarea unui scaun mai moale și mai ușor de eliminat.

Reclamă

Ajută la controlul glicemiei 

Pentru că nu este complet digerat în intestinul subțire, amidonul rezistent eliberează glucoza treptat în sânge. Astfel, menține constant nivelul glicemiei în sânge, spre deosebire de alți carbohidrați, care produc creșteri bruște.

Datorită absorbției lente, necesarul de insulină pentru a regla nivelul de zahăr din sânge după consumul acestui tip de amidon este mai mic. Acest lucru poate ajuta la prevenirea rezistenței la insulină, care este un factor de risc pentru mai multe boli cronice:

  • diabetul de tip 2;
  • sindromul metabolic;
  • bolile cardiovasculare;
  • ficatul gras non-alcoolic;
  • obezitatea, în special abdominală;
  • boala Alzheimer.

Consumul a 15-30 de grame de amidon rezistent pe o perioadă de patru săptămâni poate crește cu 33–50% sensibilitatea celulelor la insulină, potrivit unor studii

Ajută la controlul greutății

Prin menținerea unei creșteri lente și constante a glicemiei, amidonul rezistent ajută la prevenirea fluctuațiilor mari care declanșează senzația de foame intensă și pofta de carbohidrați. Totodată, contribuie la reducerea apetitului prin intermediul acizilor grași cu lanț scurt produși în timpul fermentației din intestinul gros. Aceștia stimulează regiunile cerebrale responsabile de senzația de sațietate. 

Pentru că nu este digerat complet în intestinul subțire, amidonul rezistent furnizează puține calorii și poate fi un aliat în menținerea greutății normale. În comparație cu amidonul digerabil și cu zaharurile, care au aproximativ 4 calorii pe gram, el furnizează doar 2,5 calorii pe gram. Mai mult, amidonul rezistent poate ajuta și la reducerea absorbției caloriilor din alimentele care conțin carbohidrați. 

Potrivit unor studii, includerea alimentelor bogate în amidon rezistent în dietă poate crește senzația de sațietate și contribuie la reducerea aportului caloric. Astfel, poate ajuta la pierderea în greutate atunci când este parte dintr-o dietă echilibrată.

Alimente care conțin amidon rezistent

Sursele de amidon rezistent includ alimente din mai multe categorii, de la legume și fructe, până la cereale și leguminoase, cum ar fi: 

  • bananele necoapte (bananele de culoare verde deschis sau galben pal)
  • bananele pentru gătit (plantain)
  • nucile
  • semințele
  • fasolea
  • mazărea
  • lintea
  • cerealele integrale

Amidonul digerabil din anumite alimente se poate transforma în amidon rezistent după gătirea și răcirea alimentelor care îl conțin. Acest proces se numește retrogradare și are loc la temperaturi sub 5°C. 

Congelarea și apoi decongelarea pot crește rata de transformare a amidonului digerabil în amidon rezistent. În acest mod, cantitatea de amidon rezistent crește de aproape două ori, în comparație cu simpla răcire la frigider. 

Alimentele care devin bogate în amidon rezistent după răcirea în frigider sau congelator includ:

  • cartofii fierți și copți
  • orezul fiert
  • pastele
  • ovăzul fiert
  • pâinea integrală

Cercetările arată că, în primele patru zile după gătirea acestor alimente, fiecare zi de răcire la frigider crește procentul de amidon rezistent. Reîncălzirea nu îl distruge complet. Folosirea unor temperaturi mai scăzute și pentru un timp scurt păstrează mai mult amidon rezistent decât o încălzire intensă.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Alimente care pot afecta sănătatea intestinală. Ce efecte dăunătoare pot avea asupra sistemului digestiv
Alimente care pot afecta sănătatea intestinală. Ce efecte dăunătoare pot avea asupra sistemului digestiv
Alimente care pot afecta sănătatea intestinală. Ce efecte dăunătoare pot avea asupra sistemului digestiv
Cum afectează sedentarismul sănătatea intestinală. La ce te poate predispune acest stil de viață
Cum afectează sedentarismul sănătatea intestinală. La ce te poate predispune acest stil de viață
Cum afectează sedentarismul sănătatea intestinală. La ce te poate predispune acest stil de viață
5 alimente pentru un microbiom intestinal sănătos
5 alimente pentru un microbiom intestinal sănătos
5 alimente pentru un microbiom intestinal sănătos
Reclamă
PARTENERI
Ștrudel cu gutui și aluat pufos, de post
Rețete Fel De Fel
Ștrudel cu gutui și aluat pufos, de post
Acest minunat ștrudel cu gutui și aluat pufos, de post, este un desert cald, parfumat, care amintește de toamnele blânde ale copilăriei. Îți oferim mai jos rețeta detaliată pas cu pas dacă vrei să o prepari și tu. Există în fructul de gutuie o noblețe aparte, o forță care nu se lasă descoperită ușor. Gutuia nu se prepară rapid precum merele sau prunele. Mai întâi trebuie să o lași să se înmoaie, să-i mângâi asperitățile și s-o trezești cu mirodenii calde. Poate tocmai de aceea, deserturile cu gutui cer un pic de răbdare. Iar răbdarea e răsplătită cu o savoare discretă, elegantă, care umple casa de o aromă greu de uitat. Descoperă și o rețetă de ruladă cu mere și gem de gutui. Combinația de mere și gutui este una gustoasă și foarte aromată. Iar aluatul este unul fraged, dar și foarte pufos. Tot din aceeași categorie mai găsiți pe blog și o rețetă de plăcintă cu mere și dulceață de gutui. Despre rețeta de ștrudel cu gutui și aluat pufos Ștrudelul cu gutui de post era unul dintre deserturile preferate ale bunicii în zilele de toamnă. Era preparatul acela simplu, dar atât de parfumat încât vecinii știau din miros ce coace în cuptor. Nimic nu era grăbit. Bunica își făcea aluatul pufos, frământat cu ulei și apă caldă. Apoi îl întindea în foi subțiri și unse generos, ca să devină elastic și ușor crocant după coacere. Umplutura o pregătea separat: gutui rase, rumenite ușor cu zahăr, un strop de lămâie și mirodenii care transformau totul într-o aromă dulce-acrișoară, perfect echilibrată. Ștrudelul era desertul care încălzea întreaga casă. Scoteai tava din cuptor și simțeai cum aerul se îngroașă de parfum: gutui caramelizate, vanilie, scorțișoară, coajă de lămâie. Când tăiai prima felie, foile trosneau ușor, dezvăluind un miez moale, lucios, aromat. Era un desert de post, dar nimeni nu-și dădea seama, era prea bun, prea rotund în arome, prea sărbătoresc. Dacă vrei, poți prepara ștrudelul în mod clasic, cu aluat foietaj sau chiar cu foi subțiri de plăcintă. Dar este interesantă și rețeta de ștrudel cu gutui și aluat pufos, pe care o poți descoperi detaliată mai jos.
icon