Între sănătatea sistemului digestiv și cea a creierului există o legătură directă, după cum arată un număr tot mai mare de cercetări. Inflamația intestinală ar putea juca un rol-cheie în dezvoltarea demenței Alzheimer, potrivit unui nou studiu.
Reclamă
După multe decenii de cercetare, nu există încă un tratament eficient pentru milioanele de oameni din întreaga lume care suferă de Alzheimer, dar cercetătorii sunt tot mai aproape de înțelegerea mecanismelor biologice ale bolii.
Menținerea unui tract digestiv sănătos pare să joace un rol foarte important în prevenirea sau, cel puțin, reducerea riscului de a dezvolta demență, susține un nou studiu, publicat în revista academică Scientific Reports. Autorii săi au descoperit niveluri crescute de calprotectină fecală la pacienții cu boala Alzheimer. Calprotectina fecală este o măsură directă a inflamației intestinale. Ea este utilizată în diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale – colita ulcerativă şi boala Crohn.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Inflamația intestinală este mai crescută în Alzheimer
O echipă internațională de cercetători condusă de patologul Margo Heston, de la Universitatea din Wisconsin, SUA, a testat prezența calprotectinei fecale în probele de scaun a 125 de persoane înscrise în două studii legate de prevenirea bolii Alzheimer.
La înscriere, participanții au efectuat teste cognitive, interviuri privind istoricul familial, precum și teste genetice pentru evaluarea riscului de Alzheimer. Un subgrup a efectuat și teste clinice pentru a detecta prezența plăcilor de amiloid în creier. Plăcile de amiloid sunt acumulări excesive de proteine beta-amiloid în creier. Ele afectează celulele nervoase și se asociază cu boala Alzheimer și cu alte tulburări neurodegenerative. Plăcile de amiloid sunt considerate un semn timpuriu al maladiei Alzheimer.
Reclamă
Nivelurile de calprotectină erau în general mai ridicate la pacienții mai în vârstă, dar mai pronunțate la cei cu plăci de amiloid caracteristice Alzheimerului. Nivelurile altor biomarkeri ai bolii au crescut, de asemenea, odată cu nivelul de inflamație. Rezultatele obținute la testele de memorie au scăzut odată cu creșterea nivelurilor de calprotectină. Chiar și participanții la studiu care nu aveau un diagnostic de Alzheimer au avut rezultate mai slabe la testele de memorie cu niveluri mai mari de calprotectină.
„Am arătat că persoanele cu boala Alzheimer au un nivel mai crescut de inflamație intestinală. Atunci când am examinat creierul imagistic, acele persoane cu inflamație intestinală crescută aveau acumulări mai mari de plăci de amiloid în creier”, spune Barbara Bendlin, unul dintre autorii studiului, citată de publicația ScienceAlert.
Modificarea microbiomului intestinal afectează creierul
Și alte cercetări au descoperit că inflamația intestinală este mai crescută la pacienții cu Alzheimer. Un studiu de laborator a arătat anterior că substanțele chimice secretate de anumite bacterii intestinale pot declanșa inflamație în creier.
Reclamă
Margo Heston Heston și colegii săi cercetători cred că modificările microbiomului declanșează modificări intestinale care conduc la inflamație sistemică. Această inflamație este ușoară, dar cronică și produce, în timp, deteriorarea barierelor organismului, inclusiv a celei intestinale. Consecința este apariția sindromului de intestin permeabil, în care mucoasa intestinală se deteriorează și permite trecerea agenților patogeni din intestine în circulația sistemică, iar de aici, în diferite organe.
„Creșterea permeabilității intestinale (…) ar putea afecta bariera sânge-creier și ar putea promova neuroinflamația și, posibil, leziuni neuronale și neurodegenerare”, spune bacteriologul Federico Rey, un alt cercetător implicat în studiu.
Sistemul digestiv este colonizat de peste 1.000 de specii diferite de bacterii care formează microbiomul intestinal. Unele dintre acestea au fost asociate cu inflamația intestinală.
Deși studiul stabilește o asociere între inflamația intestinală și acumulările de plăci amiloide, el nu a demonstrat o relație cauzală. Cercetătorii testează acum pe șoareci de laborator dacă modificările alimentare asociate cu inflamația crescută pot declanșa maladia Alzheimer.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
