Temperaturile foarte ridicate din aceste zile pot avea urmări imediate și fatale uneori. Căldura extremă afectează inima, creierul, plămânii, dar și sănătatea emoțională. Află care sunt efectele caniculei și cine le resimte mai puternic.
Reclamă
Când ne expunem la căldură excesivă, poate fi afectată capacitatea organismului de a se adapta la căldură. Temperaturile ridicate ale mediului exterior pot altera mecanismele de termoreglare, iar acest lucru are un impact semnificativ asupra sănătății.
Efectele caniculei asupra organismului pot fi grave și posibil fatale. Valurile de căldură sunt printre cele mai periculoase fenomene naturale pentru oameni, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate acestea, riscurile sunt adesea ignorate sau subestimate, pentru că efectele nu sunt întotdeauna imediate.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
În vara lui 2022, căldura extremă a ucis în Europa 61.600 de oameni, potrivit unei statistici publicate în revista Nature. Victimele au fost aproape la fel de multe ca în timpul valului de caniculă din 2003, când Europa a avut cea mai toridă vară înregistrată din 1540.
Efectele caniculei, de la epuizare la infarct
Corpul uman funcționează optim la o temperatură de 37 de grade Celsius. Organismul are mecanisme proprii de termoreglare prin care elimină căldura în exces. Transpirația este cel mai important dintre aceste mecanisme. Însă, de la un punct, el devine ineficient. Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când, odată cu temperatura, crește și umiditatea aerului, iar transpirația nu se mai evaporă la fel de bine prin piele.
Reclamă
Până la un punct, ne putem adapta la temperaturi ridicate. Dacă locuiești într-o zonă cu climă caldă sau lucrezi într-un astfel de mediu pentru o perioadă de câteva săptămâni sau luni, mecanismele de termoreglare devin mai eficiente.
Aclimatizarea este, însă, un proces de durată. Dacă nu ești obișnuit cu temperaturile mari, vei resimți mai puternic efectele caniculei. Când corpul se supraîncălzește și se deshidratează, sângele se îngroașă și inima trebuie să depună un efort mai mare ca să-l pompeze. Atât ea, cât și alte organe pot avea de suferit din această cauză.
Epuizarea termică
Această stare este sinonimă cu extenuarea cauzată de căldură și se referă la stările pe care le resimțim imediat cum organismul se supraîncălzește.
Reclamă
Epuizarea termică se manifestă prin:
- transpirație abundentă;
- somnolență;
- senzație de oboseală și slăbiciune;
- amețeli;
- sete excesivă;
- puls rapid;
- durere de cap;
- crampe musculare.
Multe persoane descriu aceste stări drept „rău de căldură”.
Insolația
O epuizare termică netratată poate duce la mult mai temuta insolație, care pune viața în pericol. Ea se produce atunci când corpul nu mai reușește să-și regleze temperatura internă, potrivit informațiilor Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC). Drept urmare, temperatura crește rapid și poate ajunge la 40 de grade Celsius sau mai mult în doar 10-15 minute.
Simptomele insolației sunt următoarele:
- confuzie, vorbire neclară, agitație, dezorientare și delir, apărute ca urmare a afectării sistemului nervos central;
- piele fierbinte și uscată;
- bătăi rapide ale inimii;
- respirație rapidă și superficială;
- crize convulsive;
- pierderea cunoștinței (coma).
În lipsa unui tratament rapid, insolația poate fi fatală.
Deshidratarea, unul dintre efectele imediate ale caniculei
Canicula duce inevitabil la transpirație excesivă. Odată cu ea, se pierd rapid lichide și electroliți din organism, ceea ce duce la deshidratare. În funcție de cantitatea de lichide pierdută prin transpirație, deshidratarea poate varia în gravitate de la ușoară la severă. O recunoști după următoarele simptome:
- sete intensă;
- urinare redusă și urină închisă la culoare, cu miros puternic;
- oboseală;
- somnolență;
- piele și buze uscate;
- dureri de cap;
- amețeli.
În formele severe, deshidratarea poate pune viața în pericol.
Probleme respiratorii
Aerul cald poate afecta sistemul respirator, iar dacă și umiditatea este crescută, efectele caniculei se vor resimți mai puternic în respirație. Umiditatea crescută poate duce la inflamarea căilor respiratorii și restricționa fluxul de aer. În consecință, căldura extremă poate să provoace dificultăți de respirație.
Un alt motiv pentru care ne confruntăm cu probleme respiratorii în perioadele caniculare este acela că temperaturile ridicate cresc poluarea aerului. Ele produc o acumulare a noxelor în stratul de aer de la suprafața solului. Pentru locuitorii marilor orașe, riscul de probleme respiratorii este mai mare.
Canicula poate să exacerbeze afecțiuni respiratorii preexistente, cum ar fi astmul și bronșita. În cazul persoanelor astmatice, căldura, umiditatea și poluarea crescută irită căile respiratorii, provocând spasme bronșice. În consecință, pot determina creșterea frecvenței și gravității simptomelor astmului, cum ar fi dificultățile respiratorii, tusea și senzația de sufocare.
Rabdomioliza și afectarea rinichilor
Stresul termic indus de caniculă poate provoca o afecțiune numită rabdomioliză, care duce la descompunerea rapidă, ruptura și moartea țesutului muscular. Ea apare pe fondul unui efort fizic intens susținut într-un mediu cu temperatura mare și este întîlnită la sportivi, muncitori, militari și pompieri.
Când țesutul muscular moare, electroliții și proteinele mari sunt eliberate în fluxul sangvin. Aceasta poate afecta ritmul cardiac și sănătatea rinichilor.
Simptomele rabdomiolizei sunt:
- crampe și dureri musculare;
- urină închisă la culoare;
- ritm cardiac neregulat;
- stare de slăbiciune;
- intoleranță la efort fizic.
Rabdomioliza lezează rinichii și poate duce la insuficiență renală acută, o afecțiune fatală uneori.
Probleme cardiovasculare
Canicula pune o presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular și îl afectează în mai multe moduri:
- Dilată vasele de sânge. Căldura provoacă vasodilatație, adică lărgirea vaselor de sânge. Aceasta poate duce la scăderea tensiunii arteriale și la creșterea fluxului sangvin către piele pentru a reduce temperatura corpului. În cazul persoanelor cu tensiune arterială scăzută sau cu probleme de circulație, vasodilatația poate cauza amețeli și leșin;
- Crește ritmul cardiac. Pentru a menține un flux sangvin adecvat și a răcori corpul, organismul, se produce o creștere a frecvenței cardiace. În cazul prsoanelor cu afecțiuni cardiace preexistente, cum ar fi boala coronariană și aritmia, fluctuațiile ritmului cardiac suprasolicită inima și predispune la complicații;
- Produce dezechilibre electrolitice. Transpirația excesivă cauzată de temperaturile ridicate poate duce la pierderi semnificative de săruri și electroliți importanți pentru sănătatea cardiovasculară, cum sunt sodiul și potasiul. Dezechilibrele electrolitice afectează funcționarea normală a inimii și a sistemului circulator.
În perioadele caniculare, persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sunt expuse unui risc mai mare de complicații cu potențial fatal, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Probleme de sănătate mintală
Canicula ne poate pune la încercare și sănătatea emoțională, după cum semnalează tot mai multe cercetări. Dincolo de o afectare a stării de spirit de zi cu zi, temperaturile ridicate ale mediului poate duce la o serie de probleme de sănătate mintală.
Un studiu derulat în New York arăta, de exemplu, că numărul vizitelor la spital pentru abuz de substanțe, tulburări de dispoziție, anxietate, schizofrenie și demențe crește în zilele caniculare. Alte studii au arătat că, în perioadele cu temperaturi mari, avem rezultate mai slabe la teste și performanțe academice mai scăzute.
Cine resimte mai puternic efectele caniculei
Reacția la căldură diferă de la o persoană la alta, în funcție de capacitatea organismului fiecăruia de a se adapta la temperaturile ridicate. Efectele caniculei se pot instala rapid chiar și la persoanele fără probleme de sănătate, dar riscurile sunt cu atât mai mari la persoanele vulnerabile.
Potrivit specialiștilor OMS, căldura excesivă afectează mai ales anumite categorii de persoane:
- vârstnicii peste 65 de ani, ale căror mecanisme de termoreglare nu mai funcționează optim;
- copiii, ale căror mecanisme de termoreglare nu sunt dezvoltate suficient de bine;
- persoanele cu boli cronice cardiovasculare, respiratorii și renale;
- muncitorii care lucrează în aer liber sau care depun eforturi fizice în spații închise și fără sisteme de răcire a aerului;
- sportivii, pentru că organismul lor generează deja căldură în exces prin activitatea musculară;
- persoanele care urmează anumite tratamente, cum ar fi cele cu beta-blocante, care afectează termoreglarea prin transpirație.
În perioadele caniculare, este important să fii atent la simptomele insolației, deshidratării și la cele care au legătură cu sistemul cardiovascular și să iei măsuri pentru a te proteja. Evită pe cât posibil expunerea la soare și la căldură, petrece cât mai mult timp într-un mediu răcoros și bine ventilat, hidratează-te adecvat și consultă cât mai repede un medic dacă starea de sănătate ți-a fost afectată de caniculă.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
