Cu alimentația potrivită, ai toate șansele să tratezi problemele de tranzit intestinal și să nu ajungi la administrarea de laxative. Iată ce metode de tratament pentru constipație sunt recomandate de medici, ce rol joacă dieta în reglarea scaunelor, când ai nevoie de laxative și care sunt opțiunile.
Reclamă
Constipația este una dintre cele mai răspândite tulburări ale tractului digestiv și o problemă ce poate apărea la orice vârstă. Unul din 7 adulți și unul din 3 copii se confruntă cu constipația cel puțin o dată pe parcursul vieții, potrivit statisticilor NHS, Serviciul Naţional de Sănătate britanic.
Fiecare persoană are propriul regim alimentar, iar în funcție de acesta diferă și tranzitul intestinal, dar, în general, se consideră că frecvența normală a scaunelor este de cel puțin trei scaune pe săptămână. Când sunt mai puține de atât, se consideră că persoana în cauză suferă de constipație.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Care este tratamentul corect pentru constipație
În cele mai multe cazuri, constipația este consecința unui regim de viață dezechilibrat. Alimentația deficitară în anumiți nutrienți, sedentarismul și consumul redus de lichide sunt responsabile pentru cele mai multe probleme de tranzit intestinal, susțin specialiștii National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK), din SUA.
De cele mai multe ori, nu ai nevoie de un tratament pentru constipație. Înainte de a recurge la medicamente laxative sau la tratamente invazive cum sunt clismele, medicii gastroenterologi recomandă mai întâi schimbarea stilului de viață pentru reglarea naturală a tranzitului intestinal.
Reclamă
Poți trata constipația prin câteva modificări care vizează:
- Dieta. Alimentele bogate în fibre facilitează trecerea materiilor fecale prin intestin, accelerând tranzitul;
- Hidratarea. Un consum optim de lichide va da o consistență moale materiilor fecale și acestea vor trece mai ușor prin tubul digestiv;
- Mișcarea. Activitatea fizică stimulează contracțiile musculaturii intestinale și accelerează astfel tranzitul intestinal. Ea ajută și la reducerea balonării, un simptom al constipației care creează mult disconfort. Aproximativ 30 de minute de mișcare pe zi pot fi suficiente pentru a combate constipația.
Ce rol joacă dieta ca tratament pentru constipație
Dieta omului modern este din ce în ce mai săracă în fibre alimentare, componente ale vegetalelor cu roluri foarte importante în reglarea tranzitului intestinal: înmoaie bolul fecal și îi măresc volumul, ajutând astfel la deplasarea mai ușoară prin intestin. Totodată, fibrele alimentare mențin o floră intestinală sănătoasă, prevenind astfel tulburările digestive.
Reclamă
În funcție de vârstă și sex, adulții ar trebui să-și asigure din alimentație între 22 și 34 de grame de fibre pe zi. Respectarea acestei cantități optime este importantă, fiindcă un aport excesiv poate reduce absorbția unor minerale precum calciul, fierul și zincul. Dacă alimentația ta era foarte săracă în fibre, este recomandat să crești treptat cantitatea consumată, fiindcă o creștere bruscă poate cauza balonare, flatulență și dureri abdominale.
Potrivit medicilor NIDDK, există numeroase surse bune de fibre și ele pot fi un adevărat tratament pentru constipație. Iată care sunt acestea:
- cereale integrale: orz, ovăz, grâu, mei, hrişcă şi secară;
- leguminoasele: fasolea, mazărea, lintea, năutul și soia;
- fructe precum cele de pădure, merele (cu coajă), portocalele sau perele;
- legume precum morcovii, fasolea verde, ceapa, spanacul broccoli sau dovleceii;
- fructe nucifere: migdale, arahide, nuci pecan.
- semințele de psyllium, de chia și de floarea soarelui.
Fibrele vor fi mai eficiente în reglarea tranzitului intestinal dacă bei suficiente lichide – apă, supe, sucuri proaspete de fructe. Cu cât crești cantitatea de fibre consumată, cu atât trebuie crescută și cea de apă, întrucât fibrele absorb apa din intestine.
Pentru a combate sau a preveni constipația, ar trebui să limităm consumul de alimente cu un conținut redus de fibre și pe cele care nu le conțin deloc, precum:
- Alimentele fast-food;
- Chipsurile și cartofii prăjiți;
- Carnea;
- Alimentele procesate, cum sunt cârnații, crenvurștii și mezelurile.
Când este cazul să mergi la un medic gastroenterolog
Constipația nu este o boală, dar poate fi simptom al unor afecțiuni digestive și nu numai. Tranzitul intestinal lent poate fi cauzat de o problemă care afectează colonul sau rectul, cele mai frecvente fiind:
- ocluzia intestinală, care presupune blocarea parțială sau totală a intestinului subțire sau colonului;
- cancerul rectal;
- cancerul de colon;
- alte cancere abdominale care presează colonul.
La nivel mondial, cancerul colorectal este al treilea cel mai întâlnit tip de cancer și a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, potrivit statisticilor International Agency for Research on Cancer (IARC), agenție a Organizației Mondiale a Sănătății. În 2020, aproape 2 milioane de cazuri noi au fost diagnosticate la nivel mondial.
Pentru că are o incidență foarte mare și constipația este unul dintre simptome, nu trebuie să neglijezi alte posibile manifestări. Trebuie să mergi la un medic gastroenterolog dacă suferi de constipație și ai orice alt simptom dintre următoarele:
- sângerări rectale;
- sânge în scaune;
- durere abdominală constantă;
- incapacitatea de a elimina gazele;
- voma;
- febra;
- dureri în partea inferioară a spatelui;
- scădere nejustificată în greutate.
Constipația însoțită de aceste simptome poate semnala prezența unui cancer colorectal.
Când e nevoie să iei laxative pentru constipație
Atunci când modificarea stilului de viață nu aduc îmbunătățiri ale tranzitului intestinal, medicul gastroenterolog poate recomanda medicamente laxative ca tratament pentru constipație.
Există mai multe tipuri de laxative, care sunt recomandate de specialist în urma unei consultații:
- laxative de volum – suplimente cu fibre alimentare care atrag apa în intestin și cresc volumul bolului fecal. Exemple de laxative de volum: suplimentele cu tărâțe de grâu și de psyllium, semințele de in, agar-agar (numit și geloză) sau guma de guar;
- laxative osmotice – care ajută colonul să rețină mai multă apă, iar scaunul capătă o consistență moale. Exemple de laxative osmotice: polietilenglicol, pentaeritritol, lactuloză, lactitol, manitol și sorbitol;
- laxative lubrifiante – ajută la deplasarea bolului fecal prin ungerea pereților intestinali. Exemple de laxative lubrifiante: parafinele și vaselinele;
- laxative rectale – supozitoare sau clisme care declanșează reflexul de defecație. Supozitoarele cu glicerină sunt cele mai cunoscute din această categorie. Utilizarea repetată sau prelungită nu este recomandată, din cauza riscului de infecții;
- laxative stimulante – care stimulează terminațiile nervoase ale intestinului și accentuează contracțiile intestinale. Aceste laxative sunt indicate doar pentru perioade scurte de timp. Folosirea excesivă reduce tonusul musculaturii intestinale și provoacă dependență. Persoanele care iau aceste laxative pot ajunge să aibă nevoie de administrare permanentă pentru a avea scaune. Exemple de laxative stimulante: uleiul de ricin, sărurile de magneziu, bisacodil, docusat de sodiu, picosulfat de sodiu, laxative care conțin derivați antrachinonici (senna, crușin).
Cât de mult te ajută ceaiurile și alte remedii naturiste ca tratament pentru constipație
Ceaiurile din plante sunt remedii folosite de sute de ani ca tratament pentru constipație. Frunzele sau florile unor plante stimulează tranzitul intestinal și acționează ca un laxativ.
Cele mai eficiente ceaiuri pentru reglarea tranzitului intestinal sunt:
- ceaiul de senna
- ceaiul de crușin
- ceaiul verde
- ceaiul de chimen
- ceaiul de coada-șoricelului
Deși sunt remedii naturale, unele dintre aceste ceaiuri sunt la fel de puternice precum medicamentele laxative și pot crea dependență. Ceaiurile de senna și cel de crușin nu sunt recomandate ca tratament pentru constipație pe termen lung, întrucât pot stimula excesiv motilitatea intestinală.
Probioticele sunt alte remedii naturiste care pot combate constipația atunci când aceasta este consecința unui dezechilibru al florei intestinale. Rădăcina de ghimbir adăugată în mâncăruri sau preparată sub formă de ceai are, de asemenea, efect de îmbunătățire a digestiei și reglare a tranzitului intestinal.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
