Temperaturile scăzute și zilele mai scurte pot să-ți afecteze dispoziția, dar depresia de iarnă este mai mult decât o tristețe trecătoare. Cei afectați de ea au o stare de apatie în cea mai mare parte a zilei și aproape zilnic. Află ce poți face pentru a-ți îmbunătăți starea de spirit.
Reclamă
Multe persoane trec prin perioade scurte în care se simt triste și mai lipsite de energie decât de obicei. Uneori, aceste schimbări de dispoziție sunt influențate de anotimpuri.
Când zilele devin mai scurte și temperaturile scad, nu este neobișnuit să simți ocazional o stare de apatie, oboseală și somnolență. Aceste stări definesc astenia de iarnă sau winter blues, pe care mulți o experimentează în sezonul rece. Însă, dacă tristețea este accentuată și durează multă vreme, iar lipsa de motivație persistă, ai putea suferi de ceea ce se numește depresie de iarnă.
ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ
Ce simptome are depresia de iarnă
Depresia de iarnă este o formă specifică a depresiei care apare ciclic, de obicei de la sfârșitul toamnei sau începutul iernii și durează până primăvara sau chiar până vara. Ea face parte din așa-numitele tulburări afective sezoniere, care sunt episoade depresive recurente, în funcție de sezon. Mult mai rar, simptomele depresiei pot să apară în lunile de primăvară sau vară.
Depresia sezonieră de iarnă este mai mult decât o stare trecătoare de melancolie. Ea poate influența modul în care o persoană se simte, gândește și se comportă, conform Institutului Național de Sănătate Mintală din SUA.
Reclamă
Somnul, memoria, concentrarea, nivelul de energie, activitățile cotidiene și chiar sănătatea fizică pot fi afectate. Simptomele durează până la 4-5 luni pe an și includ atât manifestări asociate cu depresia, cât și stări specifice legate de sezon.
Depresia de iarnă se poate manifesta prin:
- stare persistentă de tristețe, anxietate sau sentiment de gol pe tot parcursul zilei, aproape în fiecare zi, timp de cel puțin două săptămâni;
- sentimente de lipsă de speranță sau pesimism;
- irascibilitate, frustrare sau neliniște;
- sentimente de vinovăție, lipsă de valoare sau neputință;
- pierderea interesului sau plăcerii pentru hobby-uri și activități;
- scăderea energiei, stări de oboseală sau lentoare;
- dificultăți de concentrare, memorare sau luare a deciziilor;
- tulburări de somn sau de apetit, cu schimbări neintenționate în greutate;
- dureri fizice sau dureri de cap, crampe sau probleme digestive care nu au o cauză fizică evidentă și care nu dispar cu tratament;
- gânduri despre moarte ori suicid sau încercări de suicid;
- dormit excesiv (hipersomnie);
- mâncat excesiv și poftă de carbohidrați, care duc la creștere în greutate;
- retragerea socială și nevoia de „hibernare”.
Din ce cauze apare depresia de iarnă
Reducerea luminii naturale din timpul sezonului rece este considerată cauza principală a depresiei de iarnă. Ea afectează ritmurile circadiene și nivelurile de serotonină din creier. Cunoscută și ca hormonul fericirii, serotonina este un neurotransmițător cu rol în reglarea stării de spirit. Nivelul scăzut de serotonină se asociază cu tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea.
Reclamă
Deficitul de vitamina D poate agrava depresia de iarnă. Unele cercetări sugerează că vitamina D poate influența producția de serotonină în creier, contribuind astfel la menținerea unui nivel optim al acestui neurotransmițător. De asemenea, vitamina D joacă un rol crucial în absorbția calciului, iar acest mineral este esențial pentru eliberarea de serotonină în creier.
Cea mai mare cantitate de vitamina D se obține prin expunerea pielii la lumina solară. În timpul iernii, expunerea este mai redusă și nivelul acestei vitamine este mai scăzut de obicei, ceea ce afectează și serotonina.
Depresia de iarnă se asociază și cu niveluri modificate ale melatoninei. Acest hormon ocupă un rol important pentru menținerea ciclului normal veghe-somn. Persoanele cu tulburare afectivă sezonieră produc prea multă melatonină, ceea ce poate agrava somnolența.
Atât serotonina, cât și melatonina ajută la menținerea ritmului normal zi-noapte. La persoanele cu depresie de iarnă, fluctuațiile serotoninei și melatoninei perturbă ritmul circadian. Ca rezultat, ele nu mai pot să se adapteze la schimbările sezoniere legate de durata zilei. Acest lucru duce la tulburări ale somnului, stării de spirit și comportamentului.
Cum se tratează depresia din sezonul rece
Pentru că lipsa luminii solare este cauza depresiei de iarnă, principalul tratament este terapia cu lumină sau fototerapia. Expunerea la lumină puternică ajută la reglarea ritmului circadian și îmbunătățește starea de spirit.
Fototerapia se realizează cu ajutorul unor lămpi speciale care emit o lumină de aproximativ 20 de ori mai puternică decât a unui bec obișnuit de interior. Intensitatea luminoasă trebuie să fie de 10.000 de lucși (unitatea de măsură a iluminării unei suprafețe) pentru a avea un efect terapeutic.
Ideal este ca terapia să fie aplicată într-un cabinet medical, sub supraveghere medicală, fiindcă intensitatea luminii și durata de tratament ar trebui individualizate.
Ca alternativă, poți face fototerapie și acasă. Pe piață este disponibilă o gamă variată de lămpi cu lumină naturală pentru terapie, fără UV. Lămpile au tuburi de lumină fluorescentă albă, care sunt acoperite cu un ecran de plastic ce blochează razele ultraviolete (UV). Chiar și așa, nu este recomandat să privești direct lumina. Pune lampa la 2-3 metri distanță de tine în timp ce lucrezi, citești, mănânci sau faci alte activități.
Terapia cu lumină se recomandă zilnic, timp de 30-45 de minute. Dimineața este momentul din zi în care funcționează cel mai bine. Expunerea la lumină puternică mai târziu peste zi poate provoca insomnie. Efectele benefice se pot observa după două-patru zile de expunere zilnică, dar poate dura chiar și două săptămâni până când terapia își atinge beneficiile maxime. Fototerapia este recomandată pe tot parcursul iernii, fiindcă simptomele depresiei de iarnă pot reveni rapid după întreruperea ei.
Vitamina D
Pentru că depresia de iarnă se poate asocia și cu un deficit de vitamina D, suplimentele care o conțin pot ajuta la atenuarea simptomelor.
Cu toate acestea, studiile care au testat eficiența vitaminei D ca tratament pentru tulburarea afectivă sezonieră au avut rezultate mixte. Unele cercetări susțin că ar fi la fel de eficientă ca terapia cu lumină, în timp ce altele nu au găsit niciun efect.
Psihoterapie
Depresia de iarnă poate fi tratată și cu psihoterapie. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este un tip de psihoterapie care s-au dovedit eficient în tratarea depresiei sezoniere. Prin intermediul ei, persoanele afectate sunt ajutate să înțeleagă mai bine gândurile și comportamentele care contribuie la disconfortul emoțional. De asemenea, sunt învățate să dezvolte strategii sănătoase pentru a le gestiona.
Antidepresive
Medicamentele folosite pentru tratarea depresiei sunt recomandate și în depresia de iarnă. Ele pot fi administrate singure sau în combinație cu psihoterapia. Antidepresivele echilibrează nivelul neurotransmițătorilor responsabili cu reglarea dispoziției și a emoțiilor, dar acțiunea lor nu este imediată. Efectul se observă la 4-8 săptămâni de la începerea administrării.
Un medic te poate ajuta să decizi cea mai bună opțiune de tratament și momentul optim în care poate fi administrat pentru a ajuta la prevenirea episoadelor depresive sezoniere.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
