Antena

Cum se formează colesterolul și cum să scazi în mod natural un colesterol mărit

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 2 iulie 2023, 07:05

Excesul de colesterol din sânge este, în cele mai multe cazuri, consecința unui stil de viață nesănătos, cu o alimentație dezechilibrată, obiceiuri nocive și lipsă de mișcare. Vestea bună este că schimbarea acestor obiceiuri te poate ajuta dacă ai un colesterol mărit. Iată ce ai de făcut pentru a ajunge la o valoare optimă a grăsimilor din sânge fără să spelezi la medicamente.

Reclamă

Organismul nostru are nevoie de colesterol pentru a funcționa corect. El este esențial pentru sinteza unor hormoni și a neurotransmițătorilor, pentru reglarea sistemului imunitar, pentru procesul de digestie și pentru multe alte funcții vitale. Colesterolul face parte din structura membranelor tuturor celulelor din corp, asigurând buna funcționare a acestora.

Când nivelul lui crește în circulația sangvină, el produce hipercolesterolemie, o tulburare a metabolismului lipidic ce produce complicații cardiovasculare și cerebrovasculare în timp. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Cum se formează colesterolul

Colesterolul provine din două surse. Prima dintre ele este ficatul nostru, care „fabrică” suficient colesterol pentru nevoile întregului corp. Cea de-a doua sursă este alimentară. 

Colesterolul alimentar provine, în cea mai mare parte, din produsele de origine animală: carne, ouă, brânză, unt și lapte. Aceste alimente sunt bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans, care stimulează ficatul să producă mai mult colesterol decât ar fi necesar, explică medicii American Heart Association.

Reclamă

Există însă și produse vegetale care conțin grăsimi saturate și au același efect în organism: uleiul de palmier și uleiul de cocos. 100 de mililitri de ulei de palmier, de exemplu, conțin 489 de grame de grăsimi saturate, în vreme ce uleiul de măsline are numai 13 grame de grăsimi saturate la aceeași cantitate. Multe dintre alimentele pe care le cumpărăm conțin aceste uleiuri: produsele fast-food și cele de patiserie, snacksuri și chipsuri. 

Pentru unele persoane, această cantitate suplimentară de colesterol poate însemna trecerea de la un nivel normal, sănătos, la unul nesănătos, care pune în pericol sănătatea vaselor de sânge.

Ce înseamnă colesterol mărit

Ca adult, o valoare a colesterolului total mai mare de 200 mg/dL (miligrame pe decilitru) te încadrează în categoria persoanelor cu colesterol mărit. În cazul copiilor și adolescenților, nivelul normal al colesterolului ar trebui sa fie sub 170 mg/dL. 

Reclamă

Pe lângă colesterolul total, sunt importante și fracțiunile acestuia pentru a evalua corect riscul cardiovascular. Colesterolul nu este solubil în sânge. De aceea, el are nevoie de un tip de molecule numite lipoproteine (lipide+proteine) pentru a fi transportat în circulația sangvină. Există două tipuri principale de astfel de „vehicule” pe care le utilizează colesterolul:

  • lipoproteine cu densitate joasă, mai cunoscute la LDL (Low Density Lipoprotein). Acesta este colesterolul „rău” care se depune în pereții vaselor de sânge când există un exces în organism și crește riscul de boli cardiace și accident vascular cerebral;
  • lipoproteine cu densitate înaltă, numite HDL (High Density Lipoprotein). Acesta este numit colesterol „bun”, fiindcă transportă o parte din colesterolul LDL din artere înapoi în ficat, unde este metabolizat și eliminat din corp.

Colesterolul LDL este considerat optim dacă are o valoare mai mică de 100 mg/dL. Cu cât crește nivelul lui, cu atât riscurile pentru sănătate sunt mai mari.

Colesterolul HDL are efect protector dacă nivelul lui este de cel puțin 40 mg/dL. Cu cât scade mai mult, cu atât crește riscul de probleme cardiovasculare și cerebrovasculare. Nivelul HDL scăzut este periculos și atunci când LDL se încadrează în valoarea normală.

Care sunt cauzele unui colesterol mărit

Un organism sănătos produce o cantitate echilibrată de colesterol, suficientă pentru a susține toate funcțiile pe care acesta le are. Dezechilibrele dintre colesterolul „rău” și cel „bun” pot fi cauzate de mai mulți factori:

  • Alimentația bogată în grăsimi saturate și trans este cea mai frecventă cauză de creștere a colesterolului LDL;
  • O tulburare genetică numită hipercolesterolemie sau dislipidemie familială care afectează metabolismul grăsimilor și crește excesiv nivelul LDL colesterolului. Statisticile arată că 1 din 250 de persoane din lume suferă de această boală genetică;
  • Anumite boli care afectează metabolizarea grăsimilor în organism, cum sunt precum diabetul zaharat de tip 2, insuficiența renală, dindromul nefrotic, hipotiroidismul, sindromul Cushing sau anorexia;
  • Excesul ponderal, care modifică metabolizarea colesterolului și încetinește eliminarea colesterolului LDL din circulația sangvină;
  • Înaintarea în vârstă, care încetinește procesele metabolice ale organismului și, implicit, metabolismul lipidelor;
  • Sedentarismul, prin același efect de încetinire a metabolismului;
  • Unele medicamente;
  • Fumatul, care „ajută” colesterolul să se depună în pereții arterelor; 
  • Consumul cronic de alcool.

Unii dintre acești factori de risc, precum mutațiile genetice dobândite sau înaintarea în vârstă nu sunt modificabili, însă putem interveni asupra altora pentru a ne reduce riscurile asociate unui colesterol mărit. 

Cum scazi colesterolul în mod natural

Alimentația joacă un rol foarte important în reducerea unui colesterol mărit. Dacă este completată și de o activitate fizică practicată zilnic și renunțarea la vicii, ai toate șansele să scazi colesterolul natural, fără a recurge la medicamente. 

Iată ce poți face ca să ajungi la o valoare optimă a colesterolului fără medicamente: 

  • Limitează alimentele care conțin grăsimi saturate. Grăsimile saturate cresc colesterolul „rău” LDL. Ele provin din alimentele de origine animală, dar și din uleiurile de palmier și de cocos;
  • Evită grăsimile trans, care se găsesc în mezelurile procesate, produse de patiserie, snacksuri și prăjeli. Aceste grăsimi sunt nocive de două ori: cresc nivelul colesterolului „rău” și, totodată, scad colesterolul „bun”;
  • Consumă mai multe grăsimi nesaturate, cum sunt cele din pește, fructe de mare, avocado, nucifere și alte uleiuri vegetale, precum cel de măsline. Acest tip de grăsimi cresc nivelul HDL colesterolului și au, deci, un efect protector pentru sănătatea arterelor;
  • Consumă fibre alimentare. Fibrele solubile absorb colesterolul din intestin și îl elimină înainte de a ajunge în sânge. Alimente care conțin fibre solubile sunt cerealele integrale, leguminoasele (fasole, linte, soia), nuciferele (nuci, migdale, alune, etc.) și fructe precum merele sau citricele;
  • Menține-ți greutatea în limiltele normale. Un indice de masă corporală (IMC) care te încadrează în categoria normoponderală previne creșterea colesterolului LDL;
  • Limitează consumul de alcool, care este o altă cauză de colesterol mărit;
  • Practică o activitate fizică timp de cel puțin 30 de minute în fiecare zi pentru a-ți menține sănătoase vasele de sânge.

Uneori, schimbarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață nu este suficientă pentru a menține colesterolul la un nivel optim. În astfel de situații, medicul poate recomanda și un tratament medicamentos împreună cu modificarea stilului de viață. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Ce arată un studiu observațional
8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Ce arată un studiu observațional
8 ore de post intermitent pot crește cu 91% riscul de deces din cauze cardiovasculare. Ce arată un studiu observațional
Femeile cu un risc genetic mai mare de depresie pot fi predispuse să dezvolte boli cardiovasculare. Un nou studiu a evaluat legătura dintre cele două afecțiuni
Femeile cu un risc genetic mai mare de depresie pot fi predispuse să dezvolte boli cardiovasculare. Un nou studiu a evaluat legătura dintre cele două afecțiuni
Femeile cu un risc genetic mai mare de depresie pot fi predispuse să dezvolte boli cardiovasculare. Un nou studiu a evaluat legătura dintre cele două afecțiuni
Riscul de boli cardiovasculare se poate asocia cu declinul cognitiv la bărbați. Un studiu arată că simptomele pot apărea cu 10 ani mai devreme
Riscul de boli cardiovasculare se poate asocia cu declinul cognitiv la bărbați. Un studiu arată că simptomele pot apărea cu 10 ani mai devreme
Riscul de boli cardiovasculare se poate asocia cu declinul cognitiv la bărbați. Un studiu arată că simptomele pot apărea cu 10 ani mai devreme
Reclamă
PARTENERI
icon