Antena

Ce trebuie să știi despre sindromul premenstrual și cum îl tratezi

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 8 decembrie 2023, 07:48

Simptomele fizice și emoționale pe care majoritatea femeilor le resimt în zilele sau săptămânile premergătoare menstruației definesc sindromul premenstrual. Uneori, ele sunt atât de puternice, încât ajung să afecteze funcționarea zilnică. Află cum se tratează eficient sindromul premenstrual.

Reclamă

Sindromul premenstrual afectează numeroase femei de vârstă reproductivă. Statisticile arată că aproximativ 48% dintre acestea resimt anumite stări specifice, iar pentru 20% dintre ele, intensitatea simptomelor este atât de severă, încât le afectează activitățile zilnice. 

Deși nu există teste de laborator prin care poate fi diagnosticat și simptomele lui afectează femeile în mod diferit, sindromul premenstrual este recunoscut ca o afecțiune medicală.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Când apare și cât durează

În medie, ciclul menstrual al unei femei durează aproximativ 28 de zile. Dacă aceasta este lungimea ciclului tău, ar trebui ca ovulația, adică eliberarea oului din ovare, să se producă în jurul zilei 14 – la jumătatea ciclului menstrual. 

Sindromul premenstrual poate fi resimțit oricând după ovulație, dar la majoritatea femeilor începe în săptămâna premergătoare menstruației. Aceasta începe în ziua 28 a ciclului. 

Reclamă

Indiferent de intensitatea simptomelor, sindromul premenstrual dispare de obicei în 4-5 zile de la începerea menstruației. El revine de regulă în aceeași perioadă a ciclului menstrual. 

Ce simptome are sindromul premenstrual

De cele mai multe ori, sindromul premenstrual are simptome ușoare sau moderate, care nu afectează în mod semnificativ viața de zi cu zi. Alteori, manifestările  pot fi suficient de severe încât să afecteze rutina zilnică și starea generală de bine.

Sindromul premenstrual este resimțit prin simptome fizice, emoționale sau printr-o combinație între cele două, potrivit centrului medical academic Cleveland Clinic, din Statele Unite. 

Reclamă

Cele mai comune semne fizice ale sindromului premenstrual sunt senzația de balonare și oboseala. Alte simptome pe care le poți resimți sunt:

  • crampe sau dureri abdominale;
  • dureri de cap;
  • dureri articulare;
  • dureri musculare;
  • sâni umflați și dureroși;
  • creștere în greutate, ca urmare a retenției de lichide în țesuturi;
  • acnee sau agravarea acneei existente; 
  • constipație sau diaree;
  • modificarea apetitului, de obicei, creșterea poftei de mâncare.

Simptomele emoționale ale sindromului premenstrual pot fi:

  • schimbări de dispoziție;
  • accese de plâns;
  • irascibilitate sau furie;
  • tulburări de somn, cum ar fi insomnie sau somn excesiv;
  • anxietate;
  • depresie;
  • dificultăți de concentrare;
  • modificarea libidoului.

Aceste simptome diferă de la o femeie la alta și chiar la aceeași femeie, la vârste diferite. Simptomele pe care le observi la vârsta de 20 de ani pot fi diferite de cele pe care le experimentezi la 30 de ani și la 40 de ani. 

Sindromul premenstrual și tulburarea disforică premenstruală

Unele femei experimentează o formă mai severă a sindromului premenstrual numită tulburare disforică premenstruală. În jur de 2% dintre femeile aflate în perioada fertilă se confruntă cu simptome fizice, dar mai ales emoționale foarte intense, care perturbă funcționarea zilnică și afectează calitate vieții.

Cea mai recentă ediție a Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, DSM-5, clasifică tulburarea disforică premenstruală drept tulburare afectivă. Simptomele acesteia sunt:

  • stare depresivă marcată;
  • anxietate marcată;
  • labilitate emoţională marcată;
  • furie sau iritabilitate marcată; 
  • diminuarea interesului pentru activităţile obişnuite;
  • oboseală excesivă sau letargie;
  • modificări semnificative ale apetitului, hiperfagie (bulimie nervoasă) sau pofte alimentare intense;
  • sentiment de pierdere a controlului.

La fel ca sindromul premenstrual, tulburarea disforică premenstruală este cauzată de fluctuațiile hormonilor estrogen și progesteron, precum și ale serotoninei. 

Ce cauzează sindromul premenstrual

Cauzele sindromului premenstrual nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că este consecința unei combinații complexă de fluctuații hormonale și factori psihologici. Conform medicilor Mayo Clinic, la dezvoltarea aceste afecțiuni pot contribui:

  • Fluctuațiile hormonale ciclice. Pe durata ciclului menstrual, nivelul hormonilor estrogeni și progesteron înregistrează variații care pot influența sistemul nervos central și pot contribui la apariția simptomelor specifice sindromului premenstrual. Când aceste fluctuații dispar, cum se întâmplă în sarcină și la menopauză, sindromul premenstrual dispare și el;
  • Schimbările chimice din creier. Fluctuații înregistrează și serotonina, un neurotransmițător care joacă un rol important în reglarea stării de spirit. Reducerea nivelului de serotonină poate contribui la depresia premenstruală, precum și la oboseală, la poftele alimentare și la problemele de somn;
  • Depresia. Unele femei cu sindrom premenstrual sever au depresie nedepistată. Cu toate acestea, depresia, singură, nu cauzează toate simptomele sindromului premenstrual.

Cum contribuie stilul de viață la simptome

Anumite obiceiuri legate de stilul de viață pot influența severitatea simptomelor cauzate de sindromul premenstrual. Următorii factori ar putea agrava manifestările sale fizice și emoționale:

  • fumatul;
  • consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi, zahăr și sare;
  • lipsa activității fizice regulate;
  • lipsa unui somn de calitate.

Consumul de alcool poate crește riscul de sindrom premenstrual, conform unui studiu publicat în 2018. Dacă bei alcool în mod regulat sau în exces, este mai probabil să experimentezi simptomele sindromului premenstrual, susțin autorii săi.

Cum se tratează sindromul premenstrual

Pentru multe femei, schimbarea unor obiceiuri legate de stilul de viață poate fi suficientă pentru atenuarea sindromului premenstrual. Când simptomele acestuia sunt mai intense, tratamentul poate include și medicamente precum:

  • antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul, care se administrează înainte sau la debutul menstruației. Acestea pot atenua durerile abdominale și de sâni;
  • contraceptive hormonale, care opresc ovulația și reduc astfel intensitatea simptomelor cauzate de sindromul premenstrual;
  • diuretice, care ajută la eliminarea excesului de lichide prin rinichi și reduce astfel retenția de apă în țesuturi;
  • antidepresive din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei, care sunt tratamentul de primă linie pentru sindromul premenstrual sever și pentru tulburarea disforică premenstruală. Antidepresivele s-au dovedit eficiente în tratarea tulburărilor de dispoziție. Administrarea poate fi limitată la cele două săptămâni înainte de începerea menstruației sau pot fi recomandate zilnic.

Obiceiuri care pot combate sindromul premenstrual

Uneori, poți gestiona uneori simptomele care preced menstruația prin câteva modificări legate de alimentație, activitate fizică și obiceiuri de zi cu zi. Iată ce recomandări fac specialiștii Mayo Clinic:

Modifică-ți dieta

  • Mănâncă mese mai mici și mai dese pentru a reduce senzația de balonare și disconfortul abdominal;
  • Limitează sarea și alimentele sărate pentru a reduce retenția de lichide;
  • Consumă alimente bogate în carbohidrați complecși, precum fructe, legume și cereale integrale;
  • Consumă alimente bogate în calciu. Dacă nu poți tolera produsele lactate sau nu obții suficient calciu din alimentație, un supliment zilnic de calciu ar putea ajuta;
  • Evită cofeina și alcoolul.

Integrează exercițiile fizice în rutina ta

Exercițiile fizice practicate regulat pot contribui la atenuarea anumitor simptome ale sindromului premenstrual, cum ar fi oboseala și stările depresive. Practică cel puțin 30 de minute de activități fizice moderate precum mersul alert, ciclismul, înotul sau alte activități aerobe în majoritatea zilelor săptămânii. 

Combate stresul

  • Asigură-te că te odihnești suficient noaptea;
  • Practică relaxarea progresivă a mușchilor sau exerciții de respirație profundă pentru a reduce durerile de cap, anxietatea sau problemele de somn;
  • Încearcă yoga sau masajul pentru a te relaxa.

Încearcă tratamente alternative

Iată ce se știe despre eficiența terapiilor complementare utilizate pentru atenuarea sindromului premenstrual:

  • Suplimente alimentare. Unele studii au arătat că vitamina B6, calciul, magneziul și vitamina E pot reduce severitatea sindromului premenstrual, dar dovezile sunt limitate;
  • Remedii din plante. Unele femei au raportat o atenuare a simptomelor după administrarea unor plante precum ginkgo biloba, ghimbirul, piperul-călugărului (Vitex agnus), uleiul de luminița nopții și sunătoare. Cu toate acestea, puține studii științifice au confirmat eficiența acestor plante în sindromul premenstrual;
  • Acupunctura. Unele femei experimentează o atenuare a simptomelor după tratamentele cu acupunctură.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Senzația de lipsă de aer și căscat des: care pot fi cauzele
Senzația de lipsă de aer și căscat des: care pot fi cauzele
Senzația de lipsă de aer și căscat des: care pot fi cauzele
Leacuri bătrânești pentru anxietate. Tratamente naturiste care previn atacurile de panică
Leacuri bătrânești pentru anxietate. Tratamente naturiste care previn atacurile de panică
Leacuri bătrânești pentru anxietate. Tratamente naturiste care previn atacurile de panică
Ce este misofonia și cum se tratează. De ce unii oameni au sensibilitate mai mare la zgomote
Ce este misofonia și cum se tratează. De ce unii oameni au sensibilitate mai mare la zgomote
Ce este misofonia și cum se tratează. De ce unii oameni au sensibilitate mai mare la zgomote
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon