Mamografie: când și cum se face, cum ne pregătim pentru ea

Mamografia este o investigație care poate identifica formațiuni, leziuni și alte anomalii ale țesutului mamar înainte să devină palpabile sau să provoace simptome.

Atunci când cancerul de sân este diagnosticat în stadii incipiente, opțiunile de tratament sunt mai numeroase și mai eficiente, iar femeile au cele mai mari șanse de vindecare. Dacă nu este detectat și tratat la timp, cancerul se poate răspândi în alte părți ale corpului. 

Mamografia nu poate confirma dacă un țesut anormal este cancer, dar ridică o suspiciune crescută. Diagnosticul cert este oferit de biopsie, o investigație care presupune prelevarea de țesut și examinarea lui la microscop. 

Când este indicată o mamografie

Mamografia poate fi efectuată ca test periodic de screening sau cu scop diagnostic, potrivit specialiștilor Johns Hopkins Medicine. Screeningul este indicat femeilor fără semne și simptome de cancer de sân. Ghidurile de practică medicale fac recomandări diferite cu privire la vârsta de la care se pot face mamografii de screening. Medicii americani susțin screening-ul anual începând cu vârsta de 40 de ani, în timp ce experții europeni îl recomandă abia după vârsta de 45 de ani, cu o frecvență la fiecare 2-3 ani. Ghidul european cu privire la screeningul și diagnosticul cancerului de sân detaliază aceste recomandări și explică necesitatea mamografiilor.

Femeile care au un istoric familial sau o predispoziție genetică pentru cancerul mamar pot primi indicație de mamografie mai devreme de 40 sau 45 de ani și cu o frecvență mai mare sau pot avea nevoie de alte investigații, cum sunt ecografia și rezonanța magnetică (RMN). 

Ca test diagnostic, mamografia este recomandată femeilor cu vârsta peste 30 de ani care au simptome precum:

• noduli palpabili;
• îngroșarea pielii sânului sau mamelonului;
• secreții mamelonare;
• modificarea formei și/sau dimensiunii sânului;
• retracția mamelonului;
• durere de sâni.

Cât de dureroasă este mamografia

Această investigație nu este extrem de dureroasă, dar nici nu este complet lipsită de durere și disconfort. Ea se realizează prin compresia fiecărui sân între două plăci de sticlă. Compresia se face progresiv și durează doar câteva secunde pentru fiecare sân. Multe femei compară senzația cu disconfortul dat de manșetele tensiometrelor de braț. 

Conform unui studiu publicat în Journal of Pain and Symptom Management, 77% din cele 399 de femei intervievate în urma unei mamografii au declarat că procedura a fost dureroasă. Dintre acestea, 60% au descris intensitatea durerii ca fiind moderată sau severă. La 67% dintre cele care au raportat durere, ea a dispărut după 10 minute.

Intensitatea durerii variază în funcție de sensibilitatea individuală, de mărimea sânilor și de momentul ales pentru a face investigația. Femeile cu sâni mai mari pot experimenta un disconfort mai mare în timpul mamografiilor, deoarece compresia sânilor trebuie să fie mai puternică pentru a se obține imagini clare.

Perioada ideală din lună pentru a efectua o mamografie este intervalul de una-două săptămâni de la oprirea menstruației. Înaintea și în timpul menstruației, sânii cresc în volum și devin sensibili și dureroși, iar o mamografie efectuată în această perioadă poate cauza mai mult disconfort.

Există câteva metode prin care poți face mai puțin dureroasă această investigație:

• Aplică o compresă caldă pe sâni înainte de mamografie. Căldura poate ajuta la relaxarea țesuturilor;
• Înainte de procedură, poți lua un medicament analgezic sau antiinflamator cu aproximativ o oră înainte de mamografie, pentru a reduce potențialul disconfort;
• Bea mai puțină cafea înainte de procedură. Studiile au arătat că reducerea cantității de cofeină cu câteva zile înainte de o mamografie poate reduce intensitatea durerii înainte și după aceasta;
• În timpul mamografiei, încearcă să stai cât mai confortabil. Comunică imediat personalului medical dacă resimți dureri intense. 

Cât de mult iradiază o mamografie

Această investigație radiologică folosește raze X pentru a obține imagini detaliate ale țesuturilor moi din interiorul sânului. La o mamografie obișnuită, se realizează patru radiografii, câte două pentru fiecare sân. La o mamografie diagnostică, pot fi necesare mai multe radiografii.

Doza totală de radiații care ajunge în organism după o mamografie standard, 2D, este de 0,4 milisievert (mSv), potrivit American Cancer Society. Prin comparație, organismul absoarbe 0,1 mSv după o radiografie toracică și 0,01 mSv după o radiografie dentară. Doza de radiații din mediul natural la care suntem expuși anual în mod normal este de 2 mSv. O mamografie iradiază la fel de mult ca un zbor transatlantic dus-întors.

Mamografia 3D, numită și mamografie digitală cu tomosinteză, este o metodă mai avansată de investigație, care oferă imagini tridimensionale ale sânului și evidențiază mai bine potențiale formațiuni. Doza de radiații a mamografiei 3D poate fi puțin mai mică sau mai mare decât a unei mamografii 2D, în funcție de aparat. 

Riscurile expunerii la radiații sunt cumulative, ceea ce înseamnă că este important și numărul de investigații cu radiații ionizante efectuate anterior. De aceea, este indicat să ții o evidență a expunerilor anterioare la radiații și să le comunici medicului înainte de mamografie, pentru a cântări beneficiile și riscurile investigației.

În general, mamografia este contraindicată femeilor însărcinate, mai ales în primul trimestru de sarcină. Radiațiile pot afecta dezvoltarea fătului și pt crește riscul de malformații congenitale. În situațiile în care medicul decide, totuși, că mamografia este necesară în sarcină, se iau măsuri de precauție pentru a reduce expunerea fătului la radiații. 

Cum te pregătești pentru mamografie

Mamografia nu necesită o pregătire specială, dar existp câteva recomandări care te pot ajuta să te simți mai confortabil și să te asiguri că rezultatele vor avea o acuratețe maximă:

• programează mamografia în prima jumătate a ciclului menstrual, atunci când sânii sunt mai puțin sensibili;
• Alege haine confortabile, cu fermoare sau nasturi, pentru a te dezbrăca mai ușor în partea superioară a corpului;
• Evită aplicarea de creme, loțiuni, deodorante sau parfumuri la axile și pe sâni înainte de examinare. Aceste produse pot afecta imaginile radiologice.
• Înainte de a efectua mamografia, informează medicul dacă ai avut intervenții chirurgicale anterioare la nivelul sânilor sau dacă ai implanturi mamare;
• Menționează medicului orice simptom sau problemă cu care te confrunți la momentul mamografiei, precum durerea de sâni, nodulii sau secrețiile. În funcție de acestea, se pot lua măsuri specifice pentru bunul mers al investigației și pentru confortul tău.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.