9 lucruri uimitoare pe care nu le știai despre sistemul imunitar

Un sistem complex de organe, celule și substanțe chimice lucrează împreună pentru a ne proteja sănătatea. Ele formează sistemul imunitar, al cărui rol este esențial pentru supraviețuirea noastră.

9 lucruri uimitoare pe care nu le știai despre sistemul imunitar

La fel cum o armată este instruită să identifice și să recunoască inamicul, sistemul imunitar poate detecta și recunoaște agenții patogeni. Odată ce inamicul a fost identificat, el își mobilizează forțele pentru a răspunde amenințării. În luptă, sunt activate și recrutate diferite tipuri de celule imune pentru a lupta împotriva infecției:

• Limfocitele T, care identifică și distrug celulele infectate sau care au devenit canceroase;
• Limfocitele B, care produc anticorpi pentru a ataca bacteriile, virusurile și toxinele care intră în corp;
• Celulele Natural Killer (sau celule NK), tot un tip de limfocite care ucid celulele infectate sau canceroase. „Arma” lor este o enzimă sau  substanță chimică specială care distruge celulele;
• Fagocitele, care circulă prin vasele de sânge și țesuturi pentru a înghiți sau a absorbi invadatorii. Fagocitele „vânează” agenții patogeni care cauzează boli, dar și toxinele.

Iată câteva lucruri interesante despre sistemul imunitar.

1. Sistemul imunitar e format de la naștere

Sistemul imunitar se dezvoltă încă de la începutul existenței noastre. Există două componente principale ale imunității care lucrează împreună pentru a proteja organismul împotriva infecțiilor și a-i asigura supraviețuirea:

• Sistemul imunitar înnăscut, prezent de la naștere, este prima linie de apărare a organismului împotriva invadatorilor și are avantajul că se activează foarte rapid. Apărarea înnăscută este nespecifică și include bariere fizice (cum sunt pielea, părul, mucusul, saliva, etc.), fagocite (macrofage, neutrofile, monocite, etc.) și inflamația ca răspuns imun;
• Sistemul imunitar dobândit sau adaptativ, care se dezvoltă pe măsură ce organismul este expus la diferiți agenți patogeni. Spre deosebire de sistemul imunitar înnăscut, cel adaptativ este capabil să recunoască exact agresorul și să inițieze un atac țintit asupra lui, fără a afecta țesuturile din jur. Dezavantajul lui este că nu se activează la fel de rapid precum cel înnăscut. Sistemul adaptativ include limfocitele T și anticorpii produși de limfocitele B.

Bebelușii vin pe lume cu componenta înnăscută a sistemului imunitar, dar și cu o imunitate numită pasivă, formată din anticorpi primiți de la mamă prin placenta și laptele matern. Sistemul imunitar adaptativ se maturizează în timp. Cu trecerea anilor, el devine tot mai eficient în recunoașterea și combaterea virusurilor, bacteriilor și altor patogeni. 

2. Sistemul imunitar are o memorie foarte bună

Sistemul de apărare al organismului își poate aminti anumiți „invadatori” mulți ani de la atacul inițial, uneori chiar pentru toată viața. După ce sunt eliminați din corp, unele celule imunitare păstrează informații despre ei și rămân în circulație în corp. 

În cazul unui nou atac al aceluiași agent patogen, sistemul imunitar îl va recunoaște și va reacționa mai rapid și mai eficient. Această abilitate a sistemului nostru imunitar poartă numele de memorie imunitară și are avantajul că poate preveni îmbolnăvirea sau, cel uțin, poate reduce durata și severitatea bolii.

3. Febra și inflamația sunt semne bune

Febra este de multe ori considerată un pericol pentru sănătate. În realitate, ea este benefică atâta vreme cât nu crește foarte mult. Creșterea temperaturii corpului este un semn că sistemul imunitar funcționează corespunzător și încearcă să combată o infecție. 

Febra este un mecanism de apărare împotriva bacteriilor și virusurilor, deoarece aceste organisme sunt sensibile la temperaturi ridicate, potrivit informațiilor publicate de National Library of Medicine, Biblioteca Națională de Medicină a Statelor Unite.

Inflamația este și ea un semn că organismul își face treaba. Ea apare atunci când celulele deteriorate eliberează histamine, substanțe care dilată pereții celulelor. Acest lucru produce roșeață, căldură, durere și umflare. Prin acest mecanism, organismul limitează extinderea daunelor cauzate de leziuni, infecții sau alte agresiuni. Astfel, el susține procesul de recuperare și reparare a țesuturilor afectate.

4. Sistemul imunitar are nevoie de somn

Cercetările din ultimele decenii arată că odihna insuficientă reduce capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva bolilor. Somnul consolidează memoria, inclusiv pe cea imunitară și influențează direct producția limfocitelor T și a celulelor natural killer. 

Indirect, somnul adecvat susține imunitatea prin reducerea inflamației cronice din corp, care poate suprima răspunsul imun și contribui la apariția bolilor cronice.

În plus, studiile susțin că vaccinurile sunt mai puțin eficiente în cazul persoanelor care dorm mai puțin de șase ore pe noapte, în comparație cu cele care dorm 7-9 ore. Explicația este că lipsa de somn are ca efect un răspuns atenuat al sistemului imunitar.

5. Râsul ajută imunitatea

Se spune că râsul este cel mai bun medicament, iar cercetările medicale au descoperit că există un adevăr în această zicală. Când râdem, în corp sunt eliberate endorfine și alte substanțe chimice care pot crește producția de anticorpi și celule imune. Acest lucru ne poate îmbunătăți capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor.

Râsul are un efect benefic asupra imunității și indirect, prin reducerea nivelului de stres. Cortizolul, un hormon eliberat în oranism în situații de stres, poate suprima activitatea sistemului imunitar. Reducerea stresului poate contracara acest efect negativ. 

Un „tratament” accesibil și ușor de administrat, râsul poate fi o modalitate plăcută de a susține buna funcționare a mecanismelor de apărare ale organismului. 

6. Expunerea la soare crește imunitatea

Razele ultraviolete pot influența în mod pozitiv imunitatea prin mai multe mecanisme:

• Susține sinteza vitaminei D. Această vitamină este sintetizată în piele prin expunerea la razele ultraviolete. Ea contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar și la combaterea infecțiilor. Deficitul de vitamina D crește riscul unor boli virale precum răcelile comune, gripa și COVID-19, potrivit unui studiu.
• Stimulează producția unor celule imune. Expunerea la soare poate influența producția și activitatea limfocitelelor T, care sunt esențiale pentru răspunsul imun;
• Îmbunătățește starea generală de sănătate. Expunerea la soare susține sistemul imunitar și indirect, prin efectul de reducere a stresului, prin îmbunătățirea stării de spirit și creșterea nivelului de energie. 

Pe de altă parte, expunerea prelungită la soare are efectul contrar. Este recomandat să eviți expunerea prelungită și neprotejată la razele ultraviolete. 

7. Bacteriile îți protejează sănătatea

Paradoxal, bacteriile de care ne temem atât de mult ajută sistemul imunitar și ne mențin sănătatea. Corpul uman găzduiește circa 40 de trilioane de microorganisme, un număr care depășește cu mult celulele proprii. Bacterii, virusuri, fungi și paraziți trăiesc pe și în interiorul corpului, formând ceea ce se numește microbiom. 

Multe dintre aceste microorganisme sunt extrem de importante pentru sănătate, inclusiv pentru sistemul imunitar. Microbiomul intestinal, adică totalitatea bacteriilor care colonizează tractul digestiv, interacționează încă de de la naștere cu celulele sistemului imunitar din intestinul gros. Această interacțiune ajută la „educarea” sistemului imunitar: îl ajută să recunoască și să tolereze bacteriile benefice, în timp ce luptă împotriva bacteriilor patogene, adică a celor care provoacă boli.

Totodată, bacteriile din microbiomul intestinal produc o varietate de substanțe chimice care influențează răspunsul imun al organismului, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt și bacteriocinele.

8. Emoțiile influențează imunitatea

Este binecunoscut faptul să stresul cronic poate afecta capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor și face organismul mai vulnerabil la boli. Depresia și anxietatea pot suprima, de asemenea, mecanismele de apărare.

De partea cealaltă, starea de spirit pozitivă și emoțiile pozitive, în general, pot avea un efect benefic asupra sistemului imunitar. Studiile au arătat că optimismul și fericirea îmbunătățesc imunitatea prin creșterea producției de celule imunitare și a nivelurilor de anticorpi.

Conexiunile sociale puternice pot contribui, de asemenea, la sănătatea sistemului imunitar. Susținerea socială și sentimentul de apartenență pot reduce nivelurile de stres și pot stimula răspunsul imun.

9. Sistemul imunitar îmbătrânește odată cu tine

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, mecanismele de apărare ale organismului devin tot mai puțin eficiente. Acest fenomen fiziologic este cunoscut sub numele de imunosenescență.

Pe de o parte, se reduce capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște și de a lupta împotriva invadatorilor străini, ceea ce crește riscul de infecții și boli. Pe de altă parte, îmbătrânirea sistemului imunitar se poate asocia și cu o creștere a inflamației cronice în corp. Inflamația cronică poate deteriora mecanismele de apărare. 

Imunosenescența poate fi influențată de factori genetici, de mediu și de stilul de viață. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea unui sistem imunitar cât mai eficient pe măsură ce îmbătrânim.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.