Virusul de tip A este cel mai contagios și cel mai răspândit virus gripal. El provoacă frecvent epidemii și, uneori, pandemii. Spre deosebire de alte tipuri, gripa tip A poate fi asociată cu simptome mai severe și cu un risc mai crescut de complicații. Află cum se manifestă și cum se tratează gripa tip A.
Anual, circa un miliard de oameni se îmbolnăvesc de gripă, iar 3-5 milioane dintre aceștia fac forme severe de boală, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Deși avem la dispoziție un tratament preventiv – vaccinarea antigripală -, această infecție respiratorie continuă să facă în fiecare an câteva sute de mii de victime.
La oameni, gripa este cauzată de trei tipuri de virusuri gripale: A, B și C. Virusul de tip C produce infecții ușoare, în timp ce gripa tip A, respectiv B are simptome mai severe și provoacă frecvent epidemii în sezonul rece.
Ce este gripa tip A. Diferența față de gripa tip B
Virusul gripal A are mai multe subtipuri, care sunt determinate de două proteine de suprafață ale virusului: hemaglutinina și neuraminidaza. Aceste subtipuri sunt prescurtate cu literele H și N și au, la rândul lor, multiple variante:
- hemaglutinina (H) are 18 subtipuri, numerotate de la H1 și până la H18;
- neuraminidaza (N) are 11 subtipuri, numerotate de la N1 și până la N11.
De exemplu, un virus gripal A specific poate fi H3N2, indicând subtipul specific de hemaglutinină și neuraminidază. Teoretic, există o combinație posibilă de 18 subtipuri H cu 11 subtipuri N, ceea ce duce la o varietate mare de combinații posibile de subtipuri ale gripei A. Cu toate acestea, la oameni apar mai frecvent doar anumite subtipuri ale hemaglutinnei și neuraminidazei: H1, H2 sau H3, respectiv N1 sau N2.
Spre deosebire de virusul A, cel de tip B nu are subtipuri. El se clasifică în două linii, denumite linia Victoria și linia Yamagata.
Atât virusul gripal A, cât și cel de tip B provoacă îmbolnăviri și pot circula în mod simultan în timpul sezonului gripal. Cu toate acestea, între cele două există unele diferențe. Gripa tip A este mai contagioasă, motiv pentru care produce mai frecvent epidemii extinse.
De asemenea, gripa tip A cauzează forme mai severe de boală și mai multe complicații decât gripa tip B, potrivit European Centre for Disease Control (ECDC). Ea se asociază și cu o rată mai mare de mortalitate.
O altă diferență este variabilitatea genetică mai ridicată a virusului A. El suferă mutații și schimbări genetice majore prin recombinare genetică, iar această caracteristică face ca gripa tip A să fie mai imprevizibilă.
Diferențe între gripa tip A și gripa tip B
| Caracteristici | Gripa tip A | Gripa tip B |
| Gazdă | Poate infecta oamenii, dar și porcinele și păsările. | Este limitată la oameni; nu infectează animalele și păsările. |
| Variabilitate genetică | Variabilitatea genetică a virusului tip A este ridicată, care duce la apariția de noi tulpini prin mutații sau recombinare genetică. | Virusul tip B are o stabilitate genetică mai mare decât virusul A. |
| Răspândire | Poate provoca epidemii sezoniere, dar și pandemii. Exemple: gripa spaniolă și gripa porcină tip A (H1N1). | Poate cauza epidemii sezoniere, dar nu a fost asociat cu pandemii. |
| Severitate | Provoacă mai frecvent simptome severe și complicații. | Poate cauza simptome severe, dar complicațiile sunt mai rare decât în cazul gripei A. |
Simptomele de gripă tip A la copii și la adulți
Nu toți cei infectați cu virusuri gripale au simptome de boală. Se estimează că, în timpul unui sezon gripal tipic, aproximativ 75% dintre infecțiile cu gripă sezonieră sunt asimptomatice, conform datelor ECDC.
Atunci când produce simptome, gripa tip A se manifestă similar gripei B. Acestea debutează brusc și pot fi:
- febră sau frison;
- dureri de cap;
- dureri musculare;
- stare generală de rău;
- nas înfundat;
- dureri în gât;
- tuse neproductivă.
La copii, pe lângă febră și simptome respiratorii, pot apărea și manifestări gastrointestinale precum vărsături sau diaree.
În cazurile necomplicate de gripă, simptomele sistemice durează de obicei câteva zile, iar durerea în gât și nasul înfundat pot persista mai mult timp. Tusea, oboseala și moleșeala pot continua timp de câteva săptămâni.
În cazurile severe, gripa tip A provoacă și alte simptome, care pot deveni o urgență medicală:
- dificultăți în respirație;
- tahicardie (bătăi rapide ale inimii);
- hipotensiune (tensiune arterială scăzută).
Categoriile expuse riscului de a dezvolta forme severe de gripă
În unele cazuri, gripa are o evoluție mai severă și duce la complicații care pot fi fatale uneori. Gravitatea infecției depinde de virus, de starea generală de sănătate și de vârsta persoanei afectate, precum și de alți factori precum accesul la servicii medicale.
Spitalizarea este mai frecventă în rândul vârstnicilor și a copiilor. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații severe, cum ar fi pneumonia. Adesea, aceștia au boli asociate care scad rezistența la infecții. Răspunsul lor imun poate fi, de asemenea, mai puțin eficient.
Copiii sunt, de asemenea, expuși riscului de complicații, în special cei cu vârsta sub 5 ani. De asemenea, s-a constatat că femeile însărcinate au un risc crescut de spitalizare din cauza bolilor respiratorii.
Complicațiile apar mai frecvent la persoanele care, indiferent de vârstă, au anumite afecțiuni cronice:
- diabet și alte boli metabolice;
- boli pulmonare cronice, precum bronșita cronică;
- boli cardiovasculare;
- boli hepatice;
- afecțiuni hematologice;
- obezitate morbidă (indice de masă corporală >40);
- anumite boli genetice;
- boli renale cronice precum insuficiența renală cronică;
- afecțiuni neurologice cronice;
- boli și tratamente care suprimă funcția imună, cum ar fi HIV și chimioterapia;
Complicațiile gripei includ afecțiuni care pot fi fatale:
- pneumonie;
- otită, mai ales la copii;
- sinuzită;
- bronșită;
- miocardită (inflamație a țesutului cardiac);
- encefalită (inflamație cerebrală);
- agravarea afecțiunilor preexistente;
- naștere prematură sau afectarea sănătății fătului.
Tratamentul gripei de tip A
Gripa tip A necomplicată se tratează simptomatic. Gestionarea simptomelor facilitează recuperarea. Măsurile generale recomandate sunt odihna suficientă și hidratarea, care ajută organismul să lupte împotriva infecției virale. Mai ales la copii și vârstnici, febra poate duce foarte ușor la deshidratare. Apa, ceaiurile calde și supa de pui sunt cele mai bune opțiuni de hidratare.
Medicamente
Pentru a reduce febra și a ameliora durerile musculare, se pot administra medicamente antipiretice și antialgice. Cele mai recomandate sunt paracetamolul și ibuprofenul.
În anumite cazuri și numai la recomandarea unui medic, poate fi necesară administrarea de medicamente antivirale, cum este oseltamivir (Tamiflu), care pot reduce durata și severitatea simptomelor. De regulă, acestea sunt indicate persoanelor expuse riscului de a dezvolta complicații din cauza gripei. Este important ca tratamentul să fie inițiat cât mai curând posibil de la debutul simptomelor.
Formele severe de gripă necesită spitalizare și administrarea de tratamente suplimentare precum corticosteroizi, antibiotice pentru tratarea coinfecțiilor bacteriene și altele. În unele cazuri, poate fi necesar suportul ventilator.
Cât ajută remediile naturiste în gripă?
Ceaiurile și alte remedii naturiste nu pot vindeca gripa, dar ajută la atenuarea simptomelor și reduc disconfortul infecției resiratorii. Băuturile calde, în general, aduc beneficii în gestionarea mai multor simptome de gripă și răceală, precum tusea, rinoreea, durerea în gât, frisoanele și oboseala, susține un studiu publicat în revista medicală Rhinology.
Unele ceaiuri din plante conțin antioxidanți și compuși cu efect antiinfamator care pot ajuta la reducerea simptomelor gripale. Cele mai eficiente ceaiuri în caz de infecții respiratorii sunt:
- Ceaiul de echinacea. Potrivit unor studii, echinacea scurtează durata infecțiilor respiratorii și reduce severitatea simptomelor;
- Ceaiul de ghimbir. Datorită efectului său antiinflamator, ghimbirul este un remediu eficient pentru gâtul inflamat și pentru tuse;
- Ceaiul de soc. Florile de soc pot stimula transpirația, iar acest lucru ajută la scăderea febrei. În studii de laborator, anumiți compuși ai plantei au demonstrat activitate antivirală;
- Ceaiul de mușețel. Are proprietăți antiinflamatoare și poate ajuta la reducerea durerilor în gât.
Un alt remediu naturist cu eficiență demonstrată este mierea. La copii, acest produs apicol poate atenua tusea mai mult decât unele medicamente cum sunt difenhidramina și salbutamolul, potrivit unei recenzii. Mierea este contraindicată copiilor cu vârsta sub un an din cauza riscului de botulism, o boală potențial fatală la bebeluși.
Frecțiile sunt un remediu foarte popular, iar studiile confirmă efectul benefic în infecțiile respiratorii. Soluțiile cu mentol, ulei de eucalipt și camfor aplicate pe piept pot atenua temporar tusea, conform agenției americane de cercetare National Institutes of Health (NIH). Ele acționează și ca analgezic local, reducând temporar durerile musculare și articulare cauzate de gripă.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
