Trecerea alimentelor prin întregul tract digestiv poate dura între câteva ore și câteva zile, în funcție de tipul de alimente consumate, dar și de alți câțiva factori. Află care este timpul de digestie a alimentelor și de ce variază de la o persoană la alta.
Digestia este un proces complex a cărui importanță o conștientizăm abia atunci când ne confruntăm cu diverse tulburări digestive. Acest proces include mai multe etape și implică diferite organe și substanțe precum enzimele sau bila secretată de ficat. Împreună, ele descompun alimentele ingerate în molecule mai mici, ca să poată fi absorbite și utilizate pentru a furniza energie și nutrienți corpului.
Digestia începe din momentul în care mâncarea ajunge în gură, continuă pe toată lungimea tractului gastrointestinal și se încheie cu eliminarea reziduurilor.
Care sunt etapele procesului de digestie
De la ingestie și până la eliminare, alimentele parcurg un traseu lung de aproximativ 9 metri, atât cât măsoară la adulți toate componentele tractului digestiv: esofagul, stomacul, intestinul subțire și intestinul gros. În fiecare dintre aceste segmente, ele stagnează între câteva ore și câteva zile.
Digestia are mai multe etape, care includ descompunerea carbohidraților în glucoză (sursa principală de energie), a proteinelor în aminoacizi (pentru construirea și repararea țesuturilor) și a grăsimilor în acizi grași (pentru absorbția vitaminelor liposolubile și producerea energiei).
Iată cum se desfășoară procesul de digestie:
- Masticarea. Alimentele sunt mărunțite și amestecate cu salivă. Ea conține enzime care încep procesul de descompunere a carbohidraților;
- Înghițirea. După masticare, hrana mestecată este înghițită și trece prin esofag către stomac;
- Digestia. În stomac, alimentele sunt amestecate cu sucurile gastrice acide și cu alte enzime. Ele se transformă într-un amestec denumit chim gastric, care este mai ușor de descompus;
- Descompunerea și absorbția. Aceste etape au loc în intestinul subțire, unde sunt eliberate enzime pancreatice și biliare pentru a descompune carbohidrații, proteinele și grăsimile în molecule mai mici. Majoritatea nutrienților sunt absorbiți apoi în sânge. Resturile alimentare neabsorbite în intestinul subțire trec în intestinul gros, care continuă procesul de absorbție. Microflora bacteriană de la acest nivel ajută la descompunerea unor substanțe și produce vitamine, care sunt de asemenea absorbite, împreună cu apa și electroliții;
- Eliminarea. Resturile nedescompuse și neabsorbite sunt eliminate din corp sub formă de scaun prin rect și anus.
Care este timpul de digestie a alimentelor
Diversele tipuri de alimente sunt descompuse și absorbite cu viteze diferite. Aceasta înseamnă că, după o masă, unele mâncăruri ajung mai repede în intestinul gros, în timp ce altele stagnează încă în stomac.
Mai multe studii au urmărit timpul de digestie a alimentelor cu ajutorul unor capsule ingerabile monitorizate pe tot parcursul călătoriei lor prin tractul digestiv. O analiză publicată în Journal of Clinical Medicine în anul 2023 a avut următoarele concluzii:
- alimentele rămân în stomac între 40 de minute și peste 15 ore;
- trecerea prin întregul intestin subțire durează între 3,3 și 7 ore;
- în intestinul gros, alimentele parțial digerate rămân între aproximativ 16 ore și 29 de ore.
Ce influențează timpul de digestie a alimentelor
Compoziția nutritivă a alimentelor este unul dintre cei mai importanți factori care influențează tipul de digestie a alimentelor. Alimentele bogate în fibre, proteine, carbohidrați complecși și grăsimi necesită un timp mai îndelungat pentru digestie, a explicat pentru Live Science dr. Nina Nandy, gastroenterolog și purtător de cuvânt al Asociației Americane de Gastroenterologie.
„Fibrele adaugă volum meselor, ceea ce încetinește deplasarea hranei prin tractul digestiv. Alimentele intens procesate tind să fie digerate mai rapid, deoarece le lipsește acest nutrient” detaliază specialistul. În același timp, stomacul și intestinul subțire au nevoie de mai mult timp pentru a descompune proteinele și grăsimile în nutrienți care pot fi utilizați de organism.
În mod similar, carbohidrații complecși, precum cei găsiți în cerealele integrale, leguminoase și legume bogate în amidon, necesită mai mult timp pentru digestie decât zaharurile simple. Carbohidrații complecși sunt alcătuiți din lanțuri lungi și complexe, de trei sau mai multe tipuri de molecule de zahăr, în timp ce zaharurile simple conțin doar una sau două tipuri de zahăr. „Corpul trebuie să descompună (carbohidrații complecși) în zaharuri simple pentru a putea fi absorbiți”, explică dr. Nina Nandy.
Tipuri de alimente și viteza cu care sunt digerate în stomac
Cu cât alimentul este mai dens, adică are un conținut mai mare de proteine sau grăsimi, cu atât digestia durează mai mult, a rezumat medicul gastroenterolog Christine Lee într-un articol publicat de centrul medical academic Cleveland Clinic, din SUA.
„Carbohidrații simpli, cum ar fi orezul alb, pastele albe și alte zaharuri simple, necesită în medie între 30 și 60 de minute de digestie în stomac. Însă, dacă pui un strat gros de unt de arahide pe pâine prăjită sau combini avocado și ouă, poate dura între două și patru ore până părăsesc stomacul. Adaugă o felie de bacon și va dura și mai mult”, spune dr. Lee.
Apa se digeră cel mai rapid în stomac. Ea trece în intestinul subțire în doar 10-20 de minute. Ceaiurile, sucurile de fructe și alte sucuri stau în stomac timp de 20-40 de minute, iar băuturile complexe, cum sunt smoothie-urile și shake-urile proteice, se digeră în stomac în 40-60 de minute.
Alți factori care influențează timpul de digestie a alimentelor
Același aliment poate avea un timp de tranzit foarte diferit de la o persoană la alta. Viteza procesului de digestie depinde într-o mare măsură de eficiența lui, iar ea poate fi influențată de anumite variabile individuale.
Cei mai importanți factori care influențează timpul de digestie a alimentelor sunt:
Vârsta. Persoanele în vârstă au, de regulă, o digestie mai lentă decât cele tinere. Acest lucru este cauzat de ă scădere fiziologică a producției de sucuri gastrice și enzime digestive odată cu înaintarea în vârstă.
Starea de sănătate. Persoanele care suferă de boli digestive, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau gastropareza, pot avea o digestie mai lentă. Gastropareza este cunoscută și ca „paralizia stomacului” și face ca alimentele ingerate să se deplaseze lent de-a lungul tractului digestiv. Diabetul poate fi o cauză de gastropareză.
Hidratarea. Un consum optim de lichide poate ajuta la creșterea producției de salivă, descompunerea mai eficientă a alimentelor în stomac și intestine și menținerea unui scaun moale și ușor de eliminat.
Nivelul de activitate fizică. „Exercițiile fizice ajută la creșterea motilității intestinale și stimulează peristaltismul, care este contracția ritmică a musculaturii digestive”, a explicat dr. Nina Nandy. De partea cealaltă, lipsa de activitate fizică poate crește timpul de digestie a alimentelor.
Stresul și anxietatea. Acestea afectează motilitatea intestinală și reduc fluxul sangvin gastrointestinal, spune specialistul gastroenterolog. „Nervii la stomac” sau stomacul „nervos” se referă probleme digestivecare apar pe fondul stresului. Acesta declanșează răspunsul „luptă sau fugi”, care suprimă de obicei digestia în stomac și intestinul subțire, dar stimulează intestinul gros.
Unele medicamente. Opiaceele și medicamente anticolinergice (prescrise ca tratament al rinitei alergice, depresiei și insomniei) suprimă semnalele nervoase responsabile de mișcările musculare involuntare și pot încetini tranzitul intestinal.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
