Între o alimentație echilibrată și tulburări de alimentație precum bulimia există o serie de obiceiuri nesănătoase care afectează sănătatea fizică și emoțională. Mâncatul emoțional, restricțiile calorice, mâncatul la ore neregulate și postul intermitent sunt doar câteva dintre obiceiurile care definesc alimentația dezordonată.
O relație sănătoasă cu mâncarea presupune să ne putem bucura de ea fără a ne impune restricții sau a ne simți vinovați. Ea implică o atitudine relaxată față de alimente și o abordare echilibrată, care să țină cont de nevoile corpului nostru: de alimentele necesare, de cantitățile potrivite și de momentele potrivite din zi în care ne consumăm.
O relație sănătoasă cu mâncarea presupune să ne hrănim atunci când ne e foame și nu să o folosim pentru a suplini anumite nevoi sau pentru a gestiona anumite emoții. Dacă reușim să menținem o astfel de relație, vom reuși să ne raportăm la alimentație într-un mod echilibrat, fără excese, fără restricții și fără consecințe negative asupra sănătății noastre fizice și emoționale.
Tulburările de alimentație vs. alimentația dezordonată
La extrema alimentației echilibrate se află tulburările de alimentație. Anorexia , bulimia, mâncatul compulsiv și sindromul Pica sunt cele mai cunoscute și mai întâlnite dintre ele. Aceste tulburări nu sunt doar despre mâncare. Ele sunt considerate boli psihice complexe declanșate, în majoritatea cazurilor, de factori de ordin psihologic:
- stimă de sine scăzută;
- lipsă de control;
- sentiment de inadecvare;
- furie;
- frustrare.
Tulburările de alimentație sunt recunoscute ca boli psihice în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5), instrumentul de diagnosticare creat de Asociația Americană de Psihiatrie și utilizat de psihiatrii din întreaga lume.
Alimentația dezordonată nu este considerată o tulburare de alimentație și nu implică un diagnostic psihiatric. Ea este o situație aflată la jumătatea distanței dintre alimentația echilibrată, sănătoasă și tulburările de alimentație de tipul bulimiei și anorexiei.
Multe dintre obiceiurile alimentare dezordonate sunt întâlnite și în tulburările de alimentație, însă nu sunt atât de severe sau de frecvente încât să fie încadrate într-u diagnostic de tulburare alimentară.
Ce este alimentația dezordonată
Mâncatul dezordonat implică toate obiceiurile alimentare anormale, care nu respectă regulile unei alimentații echilibrate, dar care nu fac parte nici din categoria tulburărilor mintale. Obiceiurile alimentare dezordonate sunt mai subtile decât tulburările alimentare în sine, dar ambele ne afectează sănătatea fizică și emoțională.
În societatea modernă, preocuparea legată de greutate este atât de prezentă, încât obiceiurile care gravitează în jurul ei sunt considerate normale. Aproape că nu mai există persoană care să aibă o relație sănătoasă cu mâncarea. Cultura dietelor este atât de adânc înrădăcinată în viața contemporană, încât poate fi dificil să mai deosebim obiceiurile alimentare sănătoase de cele dezechilibrate.
Care sunt comportamentele nesănătoase
Alimentația dezordonată implică toate comportamentele care ne limitează alegerile, care ne restricționează aportul alimentar sau care ne creează disconfort sau emoții negative cu privire la mâncare. Ea poate include:
- Mâncatul haotic, la ore neregulate și săritul peste mese;
- Evitarea unui grup întreg de alimente sau de macronutrienții, cum propun dietele fără carbohidrați sau fără grăsimi. Sunt exceptate situațiile în care o afecțiune medicală impune evitarea unor nutrienți, cum este boala celiacă, ce necesită excluderea alimentelor cu gluten;
- Evitarea unor alimente de anumite culori sau texturi fără o justificare medicală;
- Restricțiile calorice;
- Mâncatul de plictiseală sau pe fond de stres;
- Adoptarea unor comportamente compensatorii, precum practicarea de exerciții fizice pentru a „echilibra” un episod de mâncat excesiv sau provocarea vomei pentru a elimina mâncarea;
- Exercițiul fizic excesiv ca un comportament de control al greutății;
- Abținerea de la mâncare pentru perioade lungi din zi (ca în cazul postului intermitent) sau peste o zi;
- Abținerea de la mâncare pentru o perioadă lungă înainte sau după o masă copioasă sau după consumul unor alimente considerate nesănătoase;
- Sentimente de vinovăție, dezgust sau anxietate înainte ori după mese;
- Adoptarea unor reguli alimentare stricte;
- Obsesia pentru alimentația sănătoasă, cu produse de calitate și „curate” din punct de vedere al compoziției;
- Adoptarea unor diete la modă care promit scăderea în greutate;
- Preocuparea pentru numărarea caloriilor zilnice;
- Folosirea unor pastile de slăbit sau a unor suplimente alimentare pentru slăbit;
- Folosirea de laxative sau diuretice ca metodă de control al greutății;
- Cântărirea și/sau măsurarea frecventă.
Alimentația dezordonată precede tulburările de alimentație
Toate aceste comportamente nesănătoase care vizează nutriția pavează calea către dezvoltarea unor tulburări de alimentație, atrag atenția medicii. Cu cât adoptăm mai devreme astfel de comportamente, cu atât riscurile de a dezvolta o tulburare alimentară sunt mai mari.
În rândul adolescenților, obiceiul de a urma diete de slăbit este cel mai important predictor al tulburărilor alimentare, semnalează un studiu publicat în Pediatrics, revista Academiei Americane de Pediatrie.
Adolescenții care urmează diete cu restricții moderate sau severe sunt de 5 ori, respectiv 18 ori mai predispuși să dezvolte ulterior o tulburare de alimentație, comparativ cu cei care nu obișnuiesc să țină diete, susține studiul.
Cum ne afectează sănătatea mâncatul dezordonat
Limitările pe care ni le impunem odată cu adoptarea unor diete, preocuparea excesivă pentru alimentație și sentimentul de vinovăție generat de mesele bogate în calorii au un efect negativ asupra sănătății noastre psihice. Potrivit unui studiu publicat în revista științifică BMC Public Health, ele pot genera:
- simptome depresive;
- fobie socială;
- atacuri de panică;
- anxietate.
Persoanele care urmează diete se confruntă adesea cu o lipsă de energie și de concentrare, cu irascibilitate și anxietate. Obiceiurile alimentare dezordonate pot favoriza durerile de cap, oboseala, problemele de somn sau crampele musculare.
Alimentația dezordonată are un impact deloc de neglijat și asupra sănătății fizice. Restricțiile alimentare aduse de diferitele diete la modă ne privează de nutrienți importanți pentru diferite procese metabolice din organism și pot fi o cauză de îmbolnăvire.
Alimentația dezordonată poate duce la un deficit de calciu care favorizează apariția osteoporozei, boală asociată un un risc crescut de fracturi.
Dietele care exclud carbohidrații din alimentație pot cauza probleme gastrointestinale precum constipația sau diareea. Dieta Dukan, care propune o alimentație foarte bogată în proteine, privează organismul de vitamina C și antioxidanți cu rol important în procesele imune și metabolice. Ea scade imunitatea, îmbolnăvește rinichii și poate afecta sistemul cardiovascular.
Cum poți preveni alimentația dezordonată
Chiar dacă obiceiurile tale alimentare sunt dezordonate de mulți ani, cu voință și cu măsurile potrivite, ele pot fi echilibrate. Odată ce reușești să le identifici, poți face câteva schimbări pentru a dezvolta o relație sănătoasă cu mâncarea.
Iată ce pași trebuie să faci în această direcție:
Evită dietele la modă
Diferitele diete promovate periodic în mediul online sunt, în general, foarte restrictive. Privarea de alimente crește senzația de foame și poate duce la mâncat excesiv, cu urmările sale emoționale: frustare și sentiment de vinovăție. Mâncatul moderat și echilibrat nutrițional este alternativa mult mai sănătoasă.
Apelează la un nutriționist
O consultație de nutriție te poate orienta către o alimentație echilibrată, potrivită nevoilor tale nutriționale. Specialistul în nutriție va lua în calcul preferințele tale alimentare, programul zilnic și eventualele afecțiuni care impun o dietă.
O dietă personalizată ne ajută să transformă alimentația echilibrată într-un stil de viață, pe termen lung și fără consecințe asupra sănătății fizice ori emoționale.
Crește-ți stima de sine
Relația problematică pe care oamenii o au cu mâncarea provine adesea dintr-o imagine deformată cu privire la percepția propriului corp. Comparațiile sociale sunt acelea care duc, de cele mai multe ori, la nemulțumiri legate de imaginea corporală și la apariția unui complex de inferioritate. Alimentația dezordonată este un mecanism de compensare a emoțiilor negative generate de această imagine deformată.
Pentru a adopta obiceiuri alimentare sănătoase, ar trebui să ne simțim confortabil în propriul corp, să fim atenți la semnalele pe care ni le transmite și să-i asigurăm nutrienții de care are nevoie, în cantitate suficientă, dar nu excesivă.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
