Oamenii îmbătrânesc mai rapid la două intervale de timp. Cercetătorii au identificat două momente în care se produc brusc mai multe schimbări în organism. Aceștia au analizat modificările moleculare asociate acestui proces.
O echipă de oameni de știință de la Stanford University și Nanyang Technological University in Singapore au evaluat 108 participanți pe parcursul mai multor ani. Aceștia au identificat schimbări asociate procesului de îmbătrânire în moleculele lor, în ce privește ARN-ul, microbiomul și proteinele.
Oamenii îmbătrânesc mai rapid la două intervale de timp
La studiu au luat parte persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani. În medie, acestea au fost monitorizate pe parcursul a doi ani. Aceștia locuiau în California, erau sănătoase și proveneau din diverse medii etnice. La intervale de trei până la șase luni, le-au fost prelevate probe de sânge, scaun, piele și secreții cu ajutorul unor tampoane nazale și orale.
Cercetătorii au descoperit că îmbătrânirea corpului uman nu se întâmplă într-un mod gradual și linear. De fapt, majoritatea moleculelor studiate au prezentat schimbări accelerate și bruște, la vârstele de 44 și 60 de ani. În plus, acestea afectează mai multe funcții din corpul uman.
„Nu îmbătrânim treptat.” a declarat Xiaotao Shen, profesor asistent în medicina microbiomului la Nanyang Technological University și autor al studiului, conform CNN Health.
De exemplu, capacitatea de a metaboliza cofeina se diminuează în mod considerabil. Prima dată se întâmplă în jurul vârstei de 40 de ani. După aceea scade pentru a doua oară în jurul vârstei de 60 de ani. Componentele implicate în metabolizarea alcoolului se reduc mai ales în jurul vârstei de 40 de ani.
„Nu ne schimbăm doar treptat de-a lungul timpului; există unele schimbări cu adevărat dramatice”, a afirmat Michael Snyder, genetician la Stanford University.
Îmbătrânirea este un proces complex
Procesul de îmbătrânire se poate asocia cu creșterea riscurilor de a dezvolta mai multe afecțiuni cronice. Cercetătorii au investigat biologia acestui proces pentru a înțelege mai bine ce modificări produce și cum poate face acest lucru. Aceștia încearcă să găsească metode pentru a ameliora și trata potențialele simptome ale bolilor, potrivit ScienceAlert.
Cercetarea a identificat faptul că în cazul unor afecțiuni cronice, precum boala Alzheimer și bolile cardiovasculare, riscul nu crește treptat în timp. De fapt, acesta crește brusc odată ce organismul trece de o anumită vârstă. Au evaluat cu atenție biomarkerii de îmbătrânire pentru a stabili dacă ar putea observa schimbări asociate.
Studiul a constatat foarte clar o pondere mare a multor tipuri diferite de molecule din organism în cele două etape distincte. Aproximativ 81% din toate moleculele monitorizate au manifestat modificări în timpul uneia sau ambelor etape.
Potrivit lucrării publicate în Nature Aging, înțelegerea schimbărilor moleculare care stau la baza îmbătrânirii și identificarea obicetivelor terapeutice pentru bolile legate de îmbătrânire ocupă un rol major pentru creșterea duratei în care organismul își menține o stare bună de sănătate.
Studiul a descoperit modificări moleculare care nu sunt lineare și care se asociază cu procesul de îmbătrânire. Informațiile obținute pot contribui la o înțelegere mai bună a procesului de îmbătrânire și a bazelor sale moleculare.
De asemenea, îmbătrânirea creierului poate fi influențată de mai mulți factori. De exemplu, prediabetul și diabetul de tip 2 pot adăuga la acest proces cu până la 2,3 ani biologici în plus.