7 obiceiuri care cresc riscul de demență. Greșelile pe care medicii neurologi nu le fac niciodată

Deși este considerată adesea o consecință inevitabilă a îmbătrânirii, există totuși unele metode prin care se poate preveni această boală. Genetica și mediul au un rol important în apariția demenței, dar ea poate fi și consecința unor obiceiuri nesănătoase sau a unei stări de sănătate precare. 

7 obiceiuri care cresc riscul de demență

Demența este a șaptea cauză de deces la nivel global. În prezent, peste 55 de milioane de oameni trăiesc cu această boală, dar numărul celor afectați aproape că se va tripla până în anul 2050, conform statisticilor Alzheimer’s Disease International, o federație internațională a asociațiilor de Alzheimer și demență din întreaga lume. Alzheimer este cea mai comună formă de demență, care cumulează 60-70% din totalul cazurilor. 

Aproape jumătate din cazurile de demență ar putea fi prevenite sau amânate prin evitarea unor factori de risc, susțin experții internaționali din cadrul Comisiei Lancet. Potrivit unui raport publicat de aceștia, măsurile de prevenție ar trebui aplicate în jurul vârstei de 40 de ani pentru a nu dezvolta maladia la 60 de ani sau mai târziu.

Schimbările majore ale stilului de viață aduc multe beneficii, dar chiar și cele mici și constante pot fi utile, susține dr. Jessica Caldwell, directoarea Centrului de Prevenire al Mișcării Alzheimer pentru Femei de la Cleveland Clinic, pentru HuffPost. 

Cum îți poți proteja sănătatea mintală odată cu înaintarea în vârstă? Neurologii atrag atenția asupra mai multor obiceiuri care cresc riscul de demență și pe care le evită pentru a-și menține creierul sănătos.

1. Consumul de alimente procesate

Deși ar fi ideal să mănânci alimente hrănitoare tot timpul, acestea nu sunt întotdeauna accesibile. Mâncarea procesată este mai convenabilă și acesta este motivul pentru care a fost integrată ușor în alimentația modernă. Totuși, în ce pribește sănătatea creierului, o dietă care include în mare parte alimente procesate nu este cea mai bună alegere.

„Obiceiul de a consuma fast-food în mod regulat reduce șansele ca dieta să includă alimente integrale, sănătoase pentru creier, cum ar fi legumele verzi, peștele bogat în Omega 3, fructele de pădure și nucile”, spune dr. Caldwell. „Alimentele procesate conduc la microinflamații în creier, iar acest lucru este asociat cu diverse probleme și reduce longevitatea”, potrivit specialistului în neuroștiințe Friederike Fabritius.

Un nivel ridicat de Omega 3, de exemplu, susține funcțiile cognitive, îmbunătățește memoria și protejează împotriva inflamațiilor cerebrale. De asemenea, alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul sau murăturile, sunt o sursă de probiotice benefice pentru creier. 

,„Microbiomul afectează creierul, de aceea consumul de alimente fermentate în fiecare zi este o metodă sigură de a îmbunătăți semnificativ sănătatea creierului tău. Majoritatea neurotransmițătorilor noștri sunt produși în intestin”, completează Friederike Fabritius.

2. Obiceiuri care cresc riscul de demență: stilul de viață sedentar

Dacă ai avea mai multă activitate fizică, incidența demenței s-ar reduce cu 2%, potrivit unor estimări.

„Toți căutăm lucruri care ajută la neuroplasticitate, iar exercițiile fizice deblochează potențialul creierului. Este important să menținem acele celule cerebrale în mișcare și să le dezvoltăm”, a explicat pentru HuffPost dr. Randall Wright, neurolog și director medical al Brain Wellness Center, de la Houston Methodist The Woodlands Hospital. 

Exercițiile fizice îmbunătățesc fluxul de sânge către creier, reduc stresul, scad inflamațiile și mențin sănătatea cardiovasculară. Toate aceste lucruri sunt benefice pentru sănătatea creierului. 

3. Lipsa interacțiunilor sociale

Retragerea din activitățile sociale și izolarea au un impact direct asupra creierului. „Știm că persoanele care au relații sociale solide trăiesc, în medie, cu opt ani mai mult”, a declarat specialistul în neuroștiințe Friederike Fabritius. 

Lipsa interacțiunilor sociale reduce stimularea cognitivă și conexiunile neuronale, ceea ce poate duce la declin cognitiv accelerat. Pierderea acestei stimulări poate avea ca efect, de asemenea, o implicare mai redusă în activități fizice și o creștere a riscului de depresie. Acești factori sunt, la rândul lor, corelați cu demența.

4. Obiceiuri care cresc riscul de demență: nopțile pierdute

Somnul suficient este important pentru claritatea mentală și energia zilnică, iar pentru creier, ocupă un rol esențial. Când te odihnești, creierul procesează informațiile și elimină substanțele toxice acumulate, ajutându-l să funcționeze normal.

„Cu doisprezece ani în urmă, am descoperit sistemul glimfatic, care este, practic, coșul de gunoi al creierului. În timpul somnului, acest sistem devine extrem de activ, eliminând deșeurile. Toate acele substanțe care se acumulează la persoanele cu Alzheimer și demență sunt eliminate prin acest mecanism”, a explicat dr. Wright. 

Odihna insuficientă poate afecta și alte obiceiuri sănătoase pentru creier, practicate pe parcursul zilei. „Privarea de somn poate face dificilă implicarea în comportamente sănătoase care necesită energie, cum ar fi exercițiile fizice, și poate influența negativ starea de spirit și nivelul de stres”, completează dr. Jessica Caldwell.

5. Stresul

Perioadele prelungite de stres cresc riscul de demență prin mai multe mecanisme. Când ești stresat, nivelul de cortizol (hormonul stresului) crește în organism. Dacă acesta persistă, poate declanșa procese inflamatorii care afectează și creierul. Studiile au arătat că neuroinflamația este un factor de risc pentru demență. 

Stresul îndelungat poate accelera declinul cognitiv și indirect, prin adoptarea unor obiceiuri care cresc riscul de demență, cum ar fi somnul insuficient, alimentația nesănătoasă și sedentarismul.

În prezent, evitarea stresului este aproape imposibilă, dar ceea ce se poate face este să înveți să-l gestionăezi mai bine atunci când apare. Încearcă meditația, respirația profundă, yoga, dansul sau muzica – orice te ajută să elimini starea de tensiune. Și exercițiile fizice pot fi utile în reducerea stresului. Practicarea a 30 de minute de exerciții fizice de trei-cinci ori pe săptămână poate crește rezistența la stres, conform unui studiu.

6. Tensiunea arterială crescută

Persoanele tinere sau de vârstă mijlocie cu hipertensiune arterială nediagnosticată sau netratată au un risc mai mare de a dezvolta demență la o vârstă mai înaintată. Cercetările longitudinale (care urmăresc aceleași persoane pe o perioadă foarte lungă de timp) arată o corelație între hipertensiune și accelerarea declinului cognitiv. 

Controlul tensiunii arteriale încă de la o vârstă tânără este important pentru prevenirea problemelor cognitive în viitor. Influența hipertensiunii asupra demenței se reduce pe măsură ce înaintezi în vârstă, însă riscul rămâne. Tratamentele antihipertensive și adoptarea unui stil de viață sănătos pot ajuta la menținerea sănătății creierului pe termen lung. 

7. Obiceiuri care cresc riscul de demență: lipsa de stimulare cognitivă

Învățarea continuă ajută la menținerea sănătății creierului pe măsură ce înaintezi în vârstă. Când înveți lucruri noi, creierul formează noi conexiuni între celulele nervoase, ceea ce stimulează plasticitatea creierului. Plasticitatea este capacitatea creierului de a se reorganiza și a se adapta la schimbări. Aceasta îl face mai rezistent la afecțiuni cognitive precum demența.

Studiile susțin că adulții care continuă să învețe au un risc mai scăzut de a dezvolta demență mai târziu în viață. Stimularea mentală prin educație formală sau prin alte activități intelectuale menține creierul activ și contribuie la prevenirea problemelor cognitive. 

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.