Antena

Greutatea normală în funcție de înălțime. Câte kilograme ar trebui să ai ca să fii sănătos

Oana Antonescu
Oana Antonescu
Publicat: 26 aprilie 2023, 09:56 / Actualizat: 28 aprilie 2023, 10:11

Dacă te întrebi câte kilograme ar trebui să ai pentru înălțimea ta, răspunsul nu este simplu. Există estimări ale greutății optime în funcție de înălțime, dar trebuie să știi masa corporală este influențată și de alte variabile. Află dacă te încadrezi în greutatea normală în funcție de înălțime și ce alte criterii sunt importante în calcularea greutății ideale. 

Reclamă

Greutatea corporală este o problemă care preocupă tot mai multe persoane în contextul în care obezitatea a devenit una dintre cele mai mari provocări ale lumii moderne. La ora actuală, 38% din populația lumii (2,6 miliarde) este supraponderală sau obeză, iar Federația Mondială a Obezității estimează că, până în anul 2035, procentul va ajunge la 51%, adică la un număr de peste 4 miliarde de oameni.

Greutatea ideală poate fi raportată la înălțime, dar există și alți factori care influențează masa corporală. Pentru o evaluare corectă a riscurilor pentru sănătate asociate greutății corporale, este importantă vârsta pe care o ai, dar și sexul, circumferința taliei și raportul dintre masa adipoasă și cea musculară. 

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

În cele din urmă, greutatea ar trebui să conteze doar în relație cu starea ta de sănătate. Îți poți defini propria greutate ideală ca aceea cu care te simți cel mai confortabil. 

Cum se calculează greutatea normală în funcție de înălțime

Există anumite valori și tabele de referință care pot fi utilizate ca ghid general pentru determinarea greutății ideale în funcție de înălțime. Este important să reții însă că aceste cifre sunt doar orientative și că sunt mai mulți factori care pot influența greutatea ideală. Tocmai din acest motiv, greutatea normală în funcție de înălțime nu poate fi apreciată printr-o valoare fixă de kilograme, ci doar printr-un interval al greutății considerate optime pentru menținerea sănătății.

Reclamă

Potrivit specialiștilor Weight Watchers, renumiți pentru un program de pierdere în greutate cu o lungă istorie, intervalele normale de greutate în funcție de înălțime sunt următoarele:

Înălțime / Greutate normală

  • 148 cm – 44-55 kg
  • 150 cm – 45-56 kg
  • 152 cm – 46-58 kg
  • 154 cm – 47-59 kg
  • 156 cm – 49-61 kg
  • 158 cm – 50-62 kg
  • 160 cm – 51-64 kg
  • 162 cm – 52-66 kg
  • 164 cm – 54-67 kg
  • 166 cm – 55-69 kg
  • 168 cm – 56-71 kg
  • 170 cm – 58-72 kg
  • 172 cm – 59-74 kg
  • 174 cm – 61-76 kg
  • 176 cm – 62-77 kg
  • 178 cm – 63-79 kg
  • 180 cm – 65-81 kg
  • 182 cm – 66-83 kg
  • 184 cm – 68-85 kg
  • 186 cm – 69-86 kg
  • 188 cm – 71-88 kg
  • 190 cm – 72-90 kg
  • 192 cm – 74-92 kg
  • 194 cm – 75-94 kg
  • 196 cm – 77-96 kg
  • 200 cm – 80-100 kg

Greutatea normală în funcție de înălțime pentru femei

Una dintre cele mai importante variabile în calcularea greutății ideale este sexul. Bărbații și femeile au o compoziție corporală diferită, bărbații având, în general, mai multă masă musculară și mai puțin țesut adipos decât femeile. Acest lucru poate duce la diferențe de greutate pentru aceeași înălțime. 

Reclamă

Înălțime / Greutate normală

  • 150 cm – 39-47,6 kg
  • 152 cm – 40,8-49,9 kg
  • 155 cm – 43,1 – 52,6 kg
  • 157 cm – 44,9- 54,9 kg
  • 160 cm – 47,2-57,6 kg
  • 163 cm – 49-59,9 kg
  • 165 cm – 51,2-62,6 kg
  • 168 cm – 53-64,8 kg
  • 170 cm – 55,3-67,6 kg
  • 173 cm – 57,1-69,8 kg
  • 175 cm – 59,4-72,6 kg
  • 178 cm – 61,2-74,8 kg
  • 180 cm – 63,5-77,5 kg
  • 183 cm – 65,3-79,8 kg
  • 185 cm – 67,6-82,5 kg
  • 188 cm – 69,4-84,8 kg

Greutatea normală în funcție de înălțime pentru bărbați

De obicei, bărbații sunt mai activi fizic și au o dietă mai bogată în proteine, ceea ce poate contribui la o compoziție corporală diferită față de cea a femeilor.

Înălțime / Greutate normală

  • 150 cm – 40,8-49,9 kg
  • 152 cm – 43,1-53 kg
  • 155 cm – 45,8-55,8 kg
  • 157 cm – 48,1-58,9 kg
  • 157 cm – 48,1-58,9 kg
  • 163 cm – 53-64,8 kg
  • 165 cm – 55,3-68 kg
  • 168 cm – 58-70,7 kg
  • 170 cm – 60,3-73,9 kg
  • 173 cm – 63-76,6 kg
  • 175 cm – 65,3-79,8 kg
  • 175 cm – 65,3-79,8 kg
  • 178 cm – 67,6-83 kg
  • 180 cm – 70,3-85,7 kg
  • 183 cm – 72,6-88,9 kg
  • 185 cm – 75,3-91,6 kg
  • 188 cm – 77,5-94,8 kg
  • 191 cm – 79,8-98 kg
  • 193 cm – 82,5-100,6 kg
  • 195 cm – 84,8-103,8 kg
  • 200 cm – 89,8-109,7 kg

Greutatea normală depinde de vârstă

Greutatea corporală poate varia și în funcție de vârstă, deoarece compoziția corporală se schimbă pe parcursul vieții. Copiii, de exemplu, au nevoie de mai multă masă musculară, dar și de mai multă grăsime corporală decât adulții, pentru a le asigura creșterea și dezvoltarea. 

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, pierdem din masa musculară – un fenomen natural asociat procesului de îmbătrânire numit sarcopenie. Pierderea masei musculare începe gradual de la vârsta de 40 de ani și progresează într-un ritm accelerat după 60 de ani. 

Una dintre cauzele sarcopeniei este declinul hormonilor anabolici care ajută la formarea și menținerea masei musculare. Nivelul lor scade natural odată cu îmbătrânirea. Alte cauze sunt reducerea apetitului alimentar odată cu vârsta, dar și stilul de viață sedentar, cauzat adesea de problemele de mobilitate sau de bolile cronice asociate vârstei a treia. 

Pe de altă parte, pentru că metabolismul încetinește odată cu înaintarea în vârstă, tendința este de a acumula țesut adipos. O greutate în limitele normale la vârsta a treia poate fi înșelătoare. Un vârstnic ar putea avea o compoziție corporală care îi pune în pericol sănătatea: masa lui musculară este redusă, dar greutatea este compensată de țesut gras în exces, care este un factor de risc pentru mai multe probleme de sănătate.

Așadar, este important să luăm în considerare și vârsta atunci când evaluăm greutatea corporală. Pentru o apreciere corectă, cel mai indicat este să consultăm un medic sau un nutriționist pentru a ne determina greutatea ideală.

Care sunt riscurile dacă ai 10 kilograme peste greutatea normală

Cu cât o persoană are mai multe kilograme în plus, cu atât mai mari sunt pericolele pentru sănătate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, excesul ponderal este un factor de risc major pentru boli cronice precum:

  • bolile cardiovasculare, în special cele cardiace și accidentul vascular cerebral;
  • diabetul;
  • boli musculoscheletale, în special osteoartrita, care deteriorează articulațiile;
  • unele tipuri de cancer (de sân, de endometru, ovarian, de prostată, renal și de colon).

În cazul unui adult, pentru orice înălțime și indiferent de sex, 10 kilograme peste greutatea normală îl încadrează în categoria persoanelor supraponderale. Pe lângă numărul de kilograme în exces, este importantă și compoziția corporală – raportul dintre masa adipoasă și non-adipoasă, precum și distribuția țesutului adipos.

Evaluarea compoziției corporale se poate realiza doar în cabinetele de specialitate, prin mai multe metode. Două dintre cele mai utilizate sunt bioimpedanța (efectuată cu ajutorul unor electrozi care generează curent electric, dar fără a crea disconfort) și adipometria cu ultrasunete (o tehnică ecografică prin care se măsoară grosimea stratului adipos în mai multe zone ale corpului).

Distribuția țesutului adipos, mai mult decât cantitatea acestuia, este un criteriu important în evaluarea riscurilor pentru sănătate. Excesul de grăsime în zona abdominală este mai periculoasă decât alte tipuri de grăsime corporală, deoarece ea se asociază de multe ori și cu grăsime viscerală în exces – o grăsime care înconjoară organele interne (ficat, stomac, intestine și alte organe). Grăsimea viscerală poate crește rezistența la insulină și duce la apariția diabetului, dar crește și riscul de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și anumite tipuri de cancer.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Te-ar mai putea interesa și
Aproape jumătate dintre persoanele cu diabet de tip 2 au carențe nutriționale. Ce riscuri are deficitul de vitamine în diabet
Aproape jumătate dintre persoanele cu diabet de tip 2 au carențe nutriționale. Ce riscuri are deficitul de vitamine în diabet
Aproape jumătate dintre persoanele cu diabet de tip 2 au carențe nutriționale. Ce riscuri are deficitul de vitamine în diabet
articol cu video
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Legătura dintre boli cardiovasculare și creier. Care sunt semnele unui accident vascular cerebral
Grăsimea din zona mușchilor poate crește riscul de deces din cauza bolilor cardiace. Asocierea poate persista indiferent de indicele de masă corporală
Grăsimea din zona mușchilor poate crește riscul de deces din cauza bolilor cardiace. Asocierea poate persista indiferent de indicele de masă corporală
Grăsimea din zona mușchilor poate crește riscul de deces din cauza bolilor cardiace. Asocierea poate persista indiferent de indicele de masă corporală
Reclamă
PARTENERI
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Rețete Fel De Fel
Chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi
Aceste chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi sunt o gustare simplă, hrănitoare și extrem de versatilă. Pot fi servite ca gustare, fel principal, garnitură sau aperitiv. Sunt perfecte atât calde cât și reci, și pot fi gătite la tigaie, în cuptor sau chiar la air fryer. Aceste chiftele sunt ca o îmbrățișare caldă de vară. Pe cât de umile sunt ingredientele, pe atât de surprinzătoare este savoarea lor când sunt combinate cu grijă. La prima vedere par modeste, dar odată ce le muști, dezvăluie o textură fină și parfumată. Este o armonie între dulceața discretă a morcovului, suculența dovlecelului și finețea cartofului. Tot din categoria chiftelelor de legume mai poți încerca de pe blog și rețeta de chiftele de spanac cu pâine și parmezan, în sos de unt. Sunt delicate și pline de arome fine, fiind ideale ca aperitiv sau fel principal. Sosul de unt adaugă o textură cremoasă și un gust bogat care completează perfect savoarea chiftelelor. Sau poate te inspiră și rețeta de chiftele de dovlecei cu couscous. Sunt o opțiune delicioasă și sănătoasă, perfectă pentru un prânz sau cină ușoară. Chiftelele sunt crocante la exterior și moi în interior, având o textură plăcută și un gust bogat datorită combinației de dovlecei și couscous. Despre ingredientele din chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi Cartoful este baza solidă, care leagă totul și oferă o structură cremoasă în interior. Fie că este folosit fiert sau crud, el aduce o densitate moale, care contrastează cu crustă rumenă de la exterior. Este acel ingredient de bază care permite celorlalte arome să strălucească. Dovlecelul, blând și delicat, are rolul de a lumina compoziția. Dă suculență, prospețime și o notă vegetală subtilă. Atunci când este bine scurs și amestecat în chiftele, adaugă un ton umed și catifelat, care face ca fiecare mușcătură să se topească în gură. Morcovul, pe de altă parte, aduce o notă dulceagă naturală și o culoare caldă, portocalie. Acesta face ca interiorul chiftelelor să fie nu doar gustos, ci și plăcut privirii. E firul dulce care echilibrează gustul neutru al cartofului și pe cel vegetal al dovlecelului. Când sunt prăjite sau coapte, chiftelele capătă o crustă aurie, crocantă, care foșnește ușor sub dinți. Interiorul rămâne moale, dar nu cleios, ci aerat și bine legat, fără a fi greu. Din loc în loc, întâlnești câte un fir de morcov sau pătrunjel, care le dă un aer de casă, exact ca în bucătăriile bunicilor. Aroma care iese din cuptor sau din tigaie este inconfundabilă. Simți un miros de legume ușor caramelizate, de verdețuri proaspete, de casă primitoare. Dacă adaugi și un praf de boia sau chimen, devin și mai parfumate, cu o ușoară adiere orientală sau rustică, în funcție de condimente. Urmărește mai jos rețeta detaliată, pentru a prepara și tu așa delicioase chiftele de cartofi cu dovlecei și morcovi.
icon